Vopsirea cu pigmenți naturali
Vopsirea materialelor pentru legat muște cu pigmenți naturali era o parte esențială din practica pescarului și, chiar și astăzi, mulți continuă să folosească această tehnică, cu toate că este mai scumpă, mai laborioasă și necesită mai mult timp. Cei care folosesc în prezent această tehnică nu sunt conservatori, dar au observat că substanțele chimice produse astăzi nu pot da varietatea de nuanțe și de tonuri ca în cazul folosirii pigmenților naturali.
Gama de produse chimice actuale îndeplinește cerințele majorității celor care își vopsesc singuri materialele, dar sunt multe persoane care caută o anumită perfecțiune a culorilor și pentru aceasta sunt dispuse să folosească vechile tehnici. Pentru gama de substanțe chimice se poate vizita site-ul Veniard.
Enumerăm în continuare unele plante indigene comune folosite la vopsirea materialelor, partea din plantă, mordantul utilizat și culoarea rezultată:
Gama de produse chimice actuale îndeplinește cerințele majorității celor care își vopsesc singuri materialele, dar sunt multe persoane care caută o anumită perfecțiune a culorilor și pentru aceasta sunt dispuse să folosească vechile tehnici. Pentru gama de substanțe chimice se poate vizita site-ul Veniard.
Enumerăm în continuare unele plante indigene comune folosite la vopsirea materialelor, partea din plantă, mordantul utilizat și culoarea rezultată:
| Planta | Partea | Mordant | Culoare |
|---|---|---|---|
| Ferigă | frunze | alaun | galben verzui |
| Ferigă | rădăcini | alaun | galben închis |
| Sânziene | flori | alaun | galben |
| Sânziene | rădăcini | alaun | roșu gălbui |
| Sânziene | rădăcini | alaun de crom | purpuriu |
| Soc | frunze | alaun | verde deschis |
| Soc | fructe | alaun | violet |
| Solidago | toată planta | alaun | galben lămâie |
| Solidago | toată planta | alaun de crom | galben auriu |
| Rechie | toată planta | alaun | galben lămâie |
| Rechie | toată planta | alaun de crom | verde gălbui |
| Rechie | toată planta | clorură de staniu | orange |
| Rechie | toată planta | sulfat de fier | verde măsliniu |
| Drobușor | toată planta | alaun | albastru |
Ferigă
(Pteridium)
Sânziene/Drăgaică
(Galium verum)
Soc
(Sambucus)
Solidago
(Solidago virgaurea)
Drobușor
(Isatis tinctoria)
Rechie
(Reseda luteola)
Prepararea materialului pentru vopsit
Toate materialele ce urmează să fie vopsite trebuie să fie curate și fără urme de grăsime. Primul pas este să le curățăm în apă călduță (în nici un caz fierbinte) adăugând puțin detergent de vase. Dacă sunt foarte murdare, atunci repetăm procesul de câteva ori. Materiale precum părul de focă sau penele de rață sunt mult mai grase prin natura lor și necesită repetarea spălării. După ce sunt spălate, se limpezesc foarte bine în câteva ape calde.
Pentru spălarea, fixarea, vopsirea și uscarea părului se folosesc bucăți din ciorapi din nailon, de damă, necolorați. Se taie dintr-un ciorap o bucată potrivită cantității ce urmează să fie vopsită și se înoadă la ambele capete. Materialul trebuie să stea lejer, fără să fie presat. Chiar dacă se lipesc de interiorul ciorapului, în timpul procesului de vopsire, la final, după ce se usucă, materialele se desprind cu ușurintă de nailon.
Penele, după ce sunt spălate și degresate, se pot pune într-o strecurătoare de bucătărie, din metal, potrivită cu mărimea penelor și care poate fi introdusă în recipientele de fixare și de vopsire.
Pentru procesul de vopsire se folosește apă de ploaie sau apă dedurizată.
Substanțele din baia de fixare sau din baia de vopsire în care se află materialele nu trebuie să ajungă la temperatura de fierbere!!! Dacă, din greșeală, au început să fiarbă, atunci penele sau părul trebuie aruncate și procesul reluat de la început. Prin fierbere, materialele devin rigide, se rup cu ușurință și nu pot fi folosite în legarea muștelor.
În cazul în care dorim să obținem nuanțe ușoare de culoare, concentrația substanței din baia de vopsire trebuie să fie mai scăzută. Dacă observăm că nuanța este prea deschisă sau dacă dorim o nuanță mai închisă, atunci prelungim timpul de vopsire și/sau creștem concentrația colorantului din baie.
Dacă dorim nuanțe și mai închise, atunci este bine să luăm în considerare folosirea unor materiale care, în mod natural, au o culoare închisă. Materialele pot absorbi doar o anumită cantitate de pigment, iar prelungirea timpului de vopsire peste 40-50 de minute nu este o soluție. De asemenea, putem să ne folosim de culoarea naturală a materialului pentru obținerea unor nuanțe noi.
Referitor la amestecarea unor materiale de diferite culori sau nuanțe pentru realizarea dubbing-ului. De exemplu, pe corpul unei muște de culoare măsliniu-aurie găsim, spre coadă, câteva fibre galbene, după care fibre colorate măsliniu-auriu amestecate cu unele măsliniu de nuanță medie, iar spre cap, măsliniu-auriu amestecat cu măsliniu de culoare medie și cu verde. Amestecul diferitelor culori și nuanțe pentru dubbing devine deja o chestiune de practică și de experiență. Nu trebuie să căutăm obținerea unei anumite nuanțe a dubbingului prin vopsirea fibrelor cu o anumită culoare, ci prin amestecul diferitelor nuanțe, ceea ce dă corpul muștei un aspect mai natural.
Toate materialele ce urmează să fie vopsite trebuie să fie curate și fără urme de grăsime. Primul pas este să le curățăm în apă călduță (în nici un caz fierbinte) adăugând puțin detergent de vase. Dacă sunt foarte murdare, atunci repetăm procesul de câteva ori. Materiale precum părul de focă sau penele de rață sunt mult mai grase prin natura lor și necesită repetarea spălării. După ce sunt spălate, se limpezesc foarte bine în câteva ape calde.
Pentru spălarea, fixarea, vopsirea și uscarea părului se folosesc bucăți din ciorapi din nailon, de damă, necolorați. Se taie dintr-un ciorap o bucată potrivită cantității ce urmează să fie vopsită și se înoadă la ambele capete. Materialul trebuie să stea lejer, fără să fie presat. Chiar dacă se lipesc de interiorul ciorapului, în timpul procesului de vopsire, la final, după ce se usucă, materialele se desprind cu ușurintă de nailon.
Penele, după ce sunt spălate și degresate, se pot pune într-o strecurătoare de bucătărie, din metal, potrivită cu mărimea penelor și care poate fi introdusă în recipientele de fixare și de vopsire.
Pentru procesul de vopsire se folosește apă de ploaie sau apă dedurizată.
Substanțele din baia de fixare sau din baia de vopsire în care se află materialele nu trebuie să ajungă la temperatura de fierbere!!! Dacă, din greșeală, au început să fiarbă, atunci penele sau părul trebuie aruncate și procesul reluat de la început. Prin fierbere, materialele devin rigide, se rup cu ușurință și nu pot fi folosite în legarea muștelor.
În cazul în care dorim să obținem nuanțe ușoare de culoare, concentrația substanței din baia de vopsire trebuie să fie mai scăzută. Dacă observăm că nuanța este prea deschisă sau dacă dorim o nuanță mai închisă, atunci prelungim timpul de vopsire și/sau creștem concentrația colorantului din baie.
Dacă dorim nuanțe și mai închise, atunci este bine să luăm în considerare folosirea unor materiale care, în mod natural, au o culoare închisă. Materialele pot absorbi doar o anumită cantitate de pigment, iar prelungirea timpului de vopsire peste 40-50 de minute nu este o soluție. De asemenea, putem să ne folosim de culoarea naturală a materialului pentru obținerea unor nuanțe noi.
Referitor la amestecarea unor materiale de diferite culori sau nuanțe pentru realizarea dubbing-ului. De exemplu, pe corpul unei muște de culoare măsliniu-aurie găsim, spre coadă, câteva fibre galbene, după care fibre colorate măsliniu-auriu amestecate cu unele măsliniu de nuanță medie, iar spre cap, măsliniu-auriu amestecat cu măsliniu de culoare medie și cu verde. Amestecul diferitelor culori și nuanțe pentru dubbing devine deja o chestiune de practică și de experiență. Nu trebuie să căutăm obținerea unei anumite nuanțe a dubbingului prin vopsirea fibrelor cu o anumită culoare, ci prin amestecul diferitelor nuanțe, ceea ce dă corpul muștei un aspect mai natural.
Baia de fixare
Pentru ca pigmentul natural să reziste pe materialele aplicate, iar procesul de vopsire să dureze relativ puțin, se folosesc anumite substanțe chimice care au rol de fixare, denumite mordanți. Substanța pe care o alegem ca mordant se dizolvă într-o cantitate mică de apă fierbinte, după care se adaugă în apa rece aflată în recipientul în care facem fixarea. Adăugăm materialele ce urmează să fie vopsite în baia de fixare și se ridică ușor temperatura lichidului până sub punctul de fierbere, după care se menține această temperatura timp de 20-30 de minute.
Cei mai folosiți mordanți sunt:
Pentru ca pigmentul natural să reziste pe materialele aplicate, iar procesul de vopsire să dureze relativ puțin, se folosesc anumite substanțe chimice care au rol de fixare, denumite mordanți. Substanța pe care o alegem ca mordant se dizolvă într-o cantitate mică de apă fierbinte, după care se adaugă în apa rece aflată în recipientul în care facem fixarea. Adăugăm materialele ce urmează să fie vopsite în baia de fixare și se ridică ușor temperatura lichidului până sub punctul de fierbere, după care se menține această temperatura timp de 20-30 de minute.
Cei mai folosiți mordanți sunt:
- alaun sau piatră acră - KAl(SO4)2·12(H2O)
- alaun de crom - KCr(SO4)2·12(H2O) - este o substanță fotosensibilă, este depozitat în sticlă neagră, iar baia de fixare este acoperită cu un capac pentru a nu intra lumina
- clorura de staniu - SnCl2 - ca mordant secundar pentru deschiderea unei culori. Se închide foarte bine pentru că oxidează rapid
- ferrosulfat - FeSO4·7H2O - ca mordant secundar cu rol de închidere a unei nuanțe obținute prin vopsire
- sulfat de cupru sau piatră vânătă - CuSO4 - este folosit în general după procesul de vopsire, ca mordant secundar, pentru a da o anumită nuanță de verde unei anumite culori.
- acetat de cupru - nu este mordant propriu-zis, ci substanță secundară în procesul de vopsire
- acid acetic - nu este mordant propriu-zis, ci substanță secundară în procesul de vopsire
- sulfat de sodiu (sare Glauber) - Na2SO4 - nu este mordant propriu-zis, ci substanță secundară în procesul de vopsire
- cremă de tartar - bitartar de potasiu KC4H5O6 - nu este mordant propriu-zis, ci substanță secundară în procesul de vopsire
Baia de vopsire
Atât recipientul cu vopsea, cât și cel cu mordant trebuie încălzite până sub punctul de fierbere și menținute la acea temperatură. Nu trebuie să fiarbă în momentul în care materialele se află în recipient. După ce materialele au fost scoase din baia de fixare, se introduc direct în baia de vopsire, care se află în acel moment la o temperatură situată tot sub punctul de fierbere.
Recipientul cu vopsea trebuie menținut sub temperatura de fierbere, cu materialele în lichid, timp de 30 de minute sau mai puțin, în cazul în care constatăm că am obținut culoarea și nuanța dorită. Trebuie știut că materialul are o nuanță mai închisă când este umed, apropiată de cea pe care o va avea musca în apă. Dacă nu mai este necesară o a doua baie de fixare, materialul este spălat ușor într-o apă călduță în care am dizolvat niște detergent de vase, după care se limpezește bine și se pune la uscat.
Vopseaua poate fi utilizată din nou, dar va rezulta o nuanță mai deschisă. Reutilizarea vopselei trebuie să se facă în decurs de o zi, maximum două, pentru că aceasta va începe să fermenteze.
Exemplu 1
Culoarea dorită: Galben deschis până la galben măsliniu
Planta: 250 ml de foi de ceapă (ceapă galbenă)
Modrant: o linguriță de alaun (5ml) și 1/4 linguriță de cremă de tartar
Baia de vopsire: 1/2 linguriță de sulfat de sodiu
1) Foile de ceapă se pun în 500 ml de apă, se pune recipientul la fiert și se fierb pentru 30-45 de minute, timp în care se amestecă pentru a ieși colorantul. După aceasta se lasă vasul la răcit, acoperit, până a doua zi, când strecurăm colorantul și-l punem în recipientul de vopsire.
2) Baia de fixare se realizează prin dizolvarea cremei de tartar în puțină apă fierbinte, adăugăm apoi alaunul și amestecăm până se dizolvă. Adăugăm acest mix la 300ml de apă rece, aflată în baia de fixare, introducem penele sau părul în recipient și începem să creștem ușor temperatura până sub punctul de fierbere, menținând-o timp de 20-30 de minute. Se lasă apoi recipientul la răcit până a doua zi, pentru ca materialele să fie foarte bine pătrunse de lichid.
3) A doua zi, baia de vopsire, ce conține lichidul strecurat, care a fiert cu o zi înainte, și baia de fixare, ce conține penele sau fibrele pe care vrem să le vopsim, se pun la încălzit până când temperatura lichidelor ajunge sub punctul de fierbere; sulfatul de sodiu se dizolvă în puțină apă fierbinte și se adaugă în baia de vopsire, iar, în momentul în care lichidul din baia de fixare ajunge sub punctul de fierbere, materialul este transferat din baia de fixare în baia de vopsire. Se menține temperatura băii de vopsire la acel punct timp de 20 de minute, după care se testează culoarea. Dacă vrem o nuanță mai închisă, continuăm să ținem materialul în baia de vopsire, la aceeași temperatură, încă 10 minute.
Dacă este necesară o nuanță mai închisă, atunci se folosește alaun de crom pentru prepararea băii de fixare, dar cantitatea de alaun de crom și de cremă de tartar se reduce la jumătate. Alaunul de crom este o substanță fotosensibilă, ceea ce face necesară acoperirea recipientului ce conține baia de fixare pe toată durata procesului de mordare.
Dacă este necesară o virare spre verde pentru obținerea unei nuanțe galben-verzui, după scoaterea din baia de vopsire, materialul se introduce într-o nouă baie de fixare formată din 250 ml de apă în care a fost dizolvată 1 linguriță de piatră vânătă, la o temperatură situată imediat sub punctul de fierbere. Se verifică nuanța din 5 în 5 minute.
Exemplu 2
Planta: Gălbenele (Calendula officinalis) 250 ml
Atât recipientul cu vopsea, cât și cel cu mordant trebuie încălzite până sub punctul de fierbere și menținute la acea temperatură. Nu trebuie să fiarbă în momentul în care materialele se află în recipient. După ce materialele au fost scoase din baia de fixare, se introduc direct în baia de vopsire, care se află în acel moment la o temperatură situată tot sub punctul de fierbere.
Recipientul cu vopsea trebuie menținut sub temperatura de fierbere, cu materialele în lichid, timp de 30 de minute sau mai puțin, în cazul în care constatăm că am obținut culoarea și nuanța dorită. Trebuie știut că materialul are o nuanță mai închisă când este umed, apropiată de cea pe care o va avea musca în apă. Dacă nu mai este necesară o a doua baie de fixare, materialul este spălat ușor într-o apă călduță în care am dizolvat niște detergent de vase, după care se limpezește bine și se pune la uscat.
Vopseaua poate fi utilizată din nou, dar va rezulta o nuanță mai deschisă. Reutilizarea vopselei trebuie să se facă în decurs de o zi, maximum două, pentru că aceasta va începe să fermenteze.
Exemplu 1
Culoarea dorită: Galben deschis până la galben măsliniu
Planta: 250 ml de foi de ceapă (ceapă galbenă)
Modrant: o linguriță de alaun (5ml) și 1/4 linguriță de cremă de tartar
Baia de vopsire: 1/2 linguriță de sulfat de sodiu
1) Foile de ceapă se pun în 500 ml de apă, se pune recipientul la fiert și se fierb pentru 30-45 de minute, timp în care se amestecă pentru a ieși colorantul. După aceasta se lasă vasul la răcit, acoperit, până a doua zi, când strecurăm colorantul și-l punem în recipientul de vopsire.
2) Baia de fixare se realizează prin dizolvarea cremei de tartar în puțină apă fierbinte, adăugăm apoi alaunul și amestecăm până se dizolvă. Adăugăm acest mix la 300ml de apă rece, aflată în baia de fixare, introducem penele sau părul în recipient și începem să creștem ușor temperatura până sub punctul de fierbere, menținând-o timp de 20-30 de minute. Se lasă apoi recipientul la răcit până a doua zi, pentru ca materialele să fie foarte bine pătrunse de lichid.
3) A doua zi, baia de vopsire, ce conține lichidul strecurat, care a fiert cu o zi înainte, și baia de fixare, ce conține penele sau fibrele pe care vrem să le vopsim, se pun la încălzit până când temperatura lichidelor ajunge sub punctul de fierbere; sulfatul de sodiu se dizolvă în puțină apă fierbinte și se adaugă în baia de vopsire, iar, în momentul în care lichidul din baia de fixare ajunge sub punctul de fierbere, materialul este transferat din baia de fixare în baia de vopsire. Se menține temperatura băii de vopsire la acel punct timp de 20 de minute, după care se testează culoarea. Dacă vrem o nuanță mai închisă, continuăm să ținem materialul în baia de vopsire, la aceeași temperatură, încă 10 minute.
Dacă este necesară o nuanță mai închisă, atunci se folosește alaun de crom pentru prepararea băii de fixare, dar cantitatea de alaun de crom și de cremă de tartar se reduce la jumătate. Alaunul de crom este o substanță fotosensibilă, ceea ce face necesară acoperirea recipientului ce conține baia de fixare pe toată durata procesului de mordare.
Dacă este necesară o virare spre verde pentru obținerea unei nuanțe galben-verzui, după scoaterea din baia de vopsire, materialul se introduce într-o nouă baie de fixare formată din 250 ml de apă în care a fost dizolvată 1 linguriță de piatră vânătă, la o temperatură situată imediat sub punctul de fierbere. Se verifică nuanța din 5 în 5 minute.
Exemplu 2
Planta: Gălbenele (Calendula officinalis) 250 ml
- Mordant - o linguriță de alaun și cremă de tartar - nuanță de auriu vechi
- Mordant - 1/2 linguriță de alaun de crom și de cremă de tartar - nuanță de maro deschis - tan
- Mordant - 1/2 linguriță de sulfat de cupru și cremă de tartar - brun măsliniu