Manuscrisul de la Tegernsee
Un mic codex din Biblioteca de Stat a Bavariei suscită de peste un secol și jumătate un interes constant pentru istoria pescuitului, în mod special pentru pescuitul la muscă. Având dimensiunea unei cărți poștale, 10,5x15,5cm, acesta reunește 128 de foi între coperțile de piele gravată, protejată de colțare de alamă și încuietori, legarea fiind realizată cel mai probabil între 1534 și 1539. Nu are nici un titlu, iar micile semne de carte din piele marchează cele patru manuscrise din ani diferiți ce au fost strânse laolaltă în acest codex: două calendare din 1531 și 1534 privind muncile și activitățile sezoniere ale mănăstirii de la Tegernsee, o carte de bucate și meniuri ce datează din perioada 1450-1460, ultima parte fiind manuscrisul de 26 de pagini despre pești și pescuit, transcris în această formă în jurul anului 1500 de către o singură persoană, cu foarte puține corecturi.
Proveniența codexului este bine cunoscută: a aparținut chelarului mănăstirii Sf. Quirino, un important așezământ religios și cultural benedictin situat pe malul lacului Tegernsee din Bavaria, ale cărui baze au fost puse în secolul al VIII-lea. Mănăstirea a fost secularizată în 1803, cele 60.000 de cărți și manuscrise ale acesteia intrând în posesia bibliotecii și a altor instituții bavareze. Cunoscut astăzi cu referința Cgm 8137, colecția Codices germanici monacenses, codexul reprezintă o sursă importantă de informații pentru istorici, lingviști și, nu în ultimul rând, pentru cei interesați de istoria pescuitului la muscă.
Proveniența codexului este bine cunoscută: a aparținut chelarului mănăstirii Sf. Quirino, un important așezământ religios și cultural benedictin situat pe malul lacului Tegernsee din Bavaria, ale cărui baze au fost puse în secolul al VIII-lea. Mănăstirea a fost secularizată în 1803, cele 60.000 de cărți și manuscrise ale acesteia intrând în posesia bibliotecii și a altor instituții bavareze. Cunoscut astăzi cu referința Cgm 8137, colecția Codices germanici monacenses, codexul reprezintă o sursă importantă de informații pentru istorici, lingviști și, nu în ultimul rând, pentru cei interesați de istoria pescuitului la muscă.
Manuscrisul de la Tegernsee privind pescuitul și peștii, a parta parte a codexului, nu este nici primul și nici singurul document din spațiul germanic în care se vorbește despre cârlige cu pene, tehnici de pescuit sau pești. Cu toate că textul are o formă continuă, fără titlu, capitole sau alte delimitări, pot fi identificate în cadrul acestuia cinci părți diferite, cu origini, evoluții și stiluri distincte:
- paginile 97retro - 101retro: manuscrisul începe direct cu o descriere detaliată a cârligelor cu pene și a modului în care sunt utilizate în funcție de sezon, folosirea momelilor naturale. Fragmentul ce cuprinde sfaturile maestrului din Grecia reapare și în alte manuscrise: 1560 – München; 1593 - mănăstirea St. Florian, Lintz; 1569/1579 – Saxonia; secolul al XVII-lea, Salzburg.
- paginile 101retro – 102verso: cum se construiește un șnur fusiform din păr de cal, culoarea șnururilor după apa în care se pescuiește, pescuitul păstrăvului și lipanului cu undița.
- paginile 102verso – 105retro: diverse momeli și rețete, una dintre ele fiind atribuită lui Martin Vörchel – un localnic, zidar și pescar, ce apare în documentele administrative de la Tegernsee între 1471 – 1518.
- paginile 105verso – 108retro: sub titlul Cum trebuie cineva să prindă pește și păsări regăsim, în germană și latină, o traducere aproximativă a primei părți a cărții tipărite de Jakob Köbel la Heidelberg în 1493 - Cum să prinzi pește și păsări cu mâna.
- paginile 108retro – 109verso: diverse momeli, șnururi și cârlige cu pene, ultimele două asemănătoare cu fragmente din Breviarul lui Haslinger, datat anterior anului 1463.
Există numeroase cercetări, studii și cărți apărute de-a lungul anilor ce au ca subiect manuscrisele de la Tegernsee, însă atenția de care s-a bucurat din partea istoricilor și a lingviștilor trebuie văzută într-un context mai larg, respectiv, remarcabila activitate culturală și religioasă desfășurată în cadrul mănăstirii Sf. Quirino: aici a trăit și și-a desăvârșit opera unul dintre cei mai mari poeți lirici germani, s-a scris primul roman în limba germană, s-au elaborat numeroase texte teologice și religioase, s-au tipărit cărți din 1573.
- paginile 97retro - 101retro: manuscrisul începe direct cu o descriere detaliată a cârligelor cu pene și a modului în care sunt utilizate în funcție de sezon, folosirea momelilor naturale. Fragmentul ce cuprinde sfaturile maestrului din Grecia reapare și în alte manuscrise: 1560 – München; 1593 - mănăstirea St. Florian, Lintz; 1569/1579 – Saxonia; secolul al XVII-lea, Salzburg.
- paginile 101retro – 102verso: cum se construiește un șnur fusiform din păr de cal, culoarea șnururilor după apa în care se pescuiește, pescuitul păstrăvului și lipanului cu undița.
- paginile 102verso – 105retro: diverse momeli și rețete, una dintre ele fiind atribuită lui Martin Vörchel – un localnic, zidar și pescar, ce apare în documentele administrative de la Tegernsee între 1471 – 1518.
- paginile 105verso – 108retro: sub titlul Cum trebuie cineva să prindă pește și păsări regăsim, în germană și latină, o traducere aproximativă a primei părți a cărții tipărite de Jakob Köbel la Heidelberg în 1493 - Cum să prinzi pește și păsări cu mâna.
- paginile 108retro – 109verso: diverse momeli, șnururi și cârlige cu pene, ultimele două asemănătoare cu fragmente din Breviarul lui Haslinger, datat anterior anului 1463.
Există numeroase cercetări, studii și cărți apărute de-a lungul anilor ce au ca subiect manuscrisele de la Tegernsee, însă atenția de care s-a bucurat din partea istoricilor și a lingviștilor trebuie văzută într-un context mai larg, respectiv, remarcabila activitate culturală și religioasă desfășurată în cadrul mănăstirii Sf. Quirino: aici a trăit și și-a desăvârșit opera unul dintre cei mai mari poeți lirici germani, s-a scris primul roman în limba germană, s-au elaborat numeroase texte teologice și religioase, s-au tipărit cărți din 1573.
Aflăm că de la înființare, lacul alpin a fost văzut ca o bogată sursă de hrană pentru călugări, mănăstirii fiindu-i concesionate drepturile de pescuit asupra apelor din zonă. Cererea de pește era semnificativă dacă ne gândim că în mănăstire trăiau în jur de 40 de călugări, la care adăugăm un număr dublu de începători, elevi și servitori, masa fiind bazată, în principal, pe brânză și pește... 100 de persoane, cu o porție de circa de 700 g de pește, timp de peste 200 de zile pe an, ne conduce la un minimum de 14 tone de pește anual. Se știe că în schimbul dreptului de a pescui în apele lacului sau în râurile din zonă, pescarii trebuiau să ofere mănăstirii, săptămânal, o anumită cantitate de pește și să vândă o altă parte la un preț stabilit de clerici.
Pe de altă parte, în mănăstirile benedictine chelarul avea o funcție importantă, fiind cel care se ocupa de hrană și aprovizionare, raportând direct conducerii și având în subordine pe bucătarul-șef, responsabilul hambarului, șeful cramei, grădinarul-șef și responsabilul pentru pescuit, de asemenea, răspundea de servitorii mănăstirii și de tragerea clopotelor ce punctau rutina zilnică. Pentru a face față multiplelor sarcini, chelarul era ajutat de copiști care țineau evidența produselor și situația financiară în manuscrise anuale voluminoase.
În acest context apare întrebarea de ce Manuscrisul de la Tegernsee despre pescuit și pești a fost inclus în codexul chelarului, alături de texte cu valoare administrativă și practică? Pe lacul Tegernsee pescarii din zonă, având drepturi concesionate, foloseau plase și alte metode mult mai productive decât șnurul și undița, pe de altă parte, călugării, proveniți din zona urbană, mare parte cu titlu nobiliar, erau teologi, scriitori, bibliotecari, profesori, artiști sau tipografi, iar în cazul în care ar fi pescuit, ar fi fost la nivel de hobby. Sunt aceleași întrebări ca în cazul Breviarului lui Haslinger, datat anterior anului 1464, unde găsim instrucțiuni pentru legarea a 21 de muște, urmate de recomandări referitoare la folosirea momelilor naturale și a capcanelor de pește: Leonhard Haslinger era un cleric, educat, având un frate ce făcea parte din cercul de apropiați ai Papei Pius II, fiind foarte puțin probabil să fi pescuit vreodată.
Însă este posibil ca Manuscrisul de la Tegernsee și Breviarul lui Haslinger, care, în fapt, sunt transcrieri ale unor cunoștințe transmise oral, de-a lungul generațiilor, să fi avut o valoare și o semnificație a căror importanță ne scapă astăzi. Ele păstrează cu fidelitate oralitatea și expresiile limbajului comun, nu au fost modificate stilistic sau corectate: o adresare directă despre cum se leagă cârligele cu pene, despre cum se pescuiește cu șnurul, despre folosirea momelilor naturale... în fine, despre un pescuit la nivel individual ce poate asigura capturi pentru o persoană sau un grup restrâns. Să fie aceste transcrieri relatările pelerinilor întorși din Camino de Santiago despre cum se pescuiește în Leon? Sau ale călugărilor care l-au însoțit pe Sf. Gallus, sihastrul irlandezul, cel care a pescuit în Bodensee și pe afluentul acestuia, Steinach, acolo unde și-a instruit discipolii să pună bazele mănăstirii și a ceea ce a devenit ulterior orașul St. Gallen? Privite astfel, manuscrisele monahale medievale despre pești și pescuit, în fapt, colecții de cunoștințe transmise oral sau și părți din cărți tipărite, așa cum e cazul celui de la Tegernsee, 105v-108r, redobândesc atât valoarea practică, cât și pe cea de transmitere a unor tradiții și vechi istorii.
În traducerea în limba română a Manuscrisului de la Tegernsee despre pești și pescuit am încercat o cât mai mare apropiere de forma și stilul original care, în foarte multe locuri este neclar, fragmentat, copiat mecanic. Originalul poate fi citit online la Bayerische Staatsbibliothek; de asemenea, am folosit transcrierile lui Anton Birlinger - 1869, Paul Lehmann – 1916, Richard Hoffmann – 1997, Patrizia Merati - 2004 și traducerea în engleză a lui Richard Hoffmann – 1997 și cea în italiană realizată de Elisabetta Moneta Mazza – 2004. Un exercițiu de iarnă și un text în care regăsim unele dintre practicile și trucurile folosite chiar și astăzi, dar mai ales acea fascinație a pescuitului la muscă care s-a păstrat vie peste jumătate de mileniu.
Pe de altă parte, în mănăstirile benedictine chelarul avea o funcție importantă, fiind cel care se ocupa de hrană și aprovizionare, raportând direct conducerii și având în subordine pe bucătarul-șef, responsabilul hambarului, șeful cramei, grădinarul-șef și responsabilul pentru pescuit, de asemenea, răspundea de servitorii mănăstirii și de tragerea clopotelor ce punctau rutina zilnică. Pentru a face față multiplelor sarcini, chelarul era ajutat de copiști care țineau evidența produselor și situația financiară în manuscrise anuale voluminoase.
În acest context apare întrebarea de ce Manuscrisul de la Tegernsee despre pescuit și pești a fost inclus în codexul chelarului, alături de texte cu valoare administrativă și practică? Pe lacul Tegernsee pescarii din zonă, având drepturi concesionate, foloseau plase și alte metode mult mai productive decât șnurul și undița, pe de altă parte, călugării, proveniți din zona urbană, mare parte cu titlu nobiliar, erau teologi, scriitori, bibliotecari, profesori, artiști sau tipografi, iar în cazul în care ar fi pescuit, ar fi fost la nivel de hobby. Sunt aceleași întrebări ca în cazul Breviarului lui Haslinger, datat anterior anului 1464, unde găsim instrucțiuni pentru legarea a 21 de muște, urmate de recomandări referitoare la folosirea momelilor naturale și a capcanelor de pește: Leonhard Haslinger era un cleric, educat, având un frate ce făcea parte din cercul de apropiați ai Papei Pius II, fiind foarte puțin probabil să fi pescuit vreodată.
Însă este posibil ca Manuscrisul de la Tegernsee și Breviarul lui Haslinger, care, în fapt, sunt transcrieri ale unor cunoștințe transmise oral, de-a lungul generațiilor, să fi avut o valoare și o semnificație a căror importanță ne scapă astăzi. Ele păstrează cu fidelitate oralitatea și expresiile limbajului comun, nu au fost modificate stilistic sau corectate: o adresare directă despre cum se leagă cârligele cu pene, despre cum se pescuiește cu șnurul, despre folosirea momelilor naturale... în fine, despre un pescuit la nivel individual ce poate asigura capturi pentru o persoană sau un grup restrâns. Să fie aceste transcrieri relatările pelerinilor întorși din Camino de Santiago despre cum se pescuiește în Leon? Sau ale călugărilor care l-au însoțit pe Sf. Gallus, sihastrul irlandezul, cel care a pescuit în Bodensee și pe afluentul acestuia, Steinach, acolo unde și-a instruit discipolii să pună bazele mănăstirii și a ceea ce a devenit ulterior orașul St. Gallen? Privite astfel, manuscrisele monahale medievale despre pești și pescuit, în fapt, colecții de cunoștințe transmise oral sau și părți din cărți tipărite, așa cum e cazul celui de la Tegernsee, 105v-108r, redobândesc atât valoarea practică, cât și pe cea de transmitere a unor tradiții și vechi istorii.
În traducerea în limba română a Manuscrisului de la Tegernsee despre pești și pescuit am încercat o cât mai mare apropiere de forma și stilul original care, în foarte multe locuri este neclar, fragmentat, copiat mecanic. Originalul poate fi citit online la Bayerische Staatsbibliothek; de asemenea, am folosit transcrierile lui Anton Birlinger - 1869, Paul Lehmann – 1916, Richard Hoffmann – 1997, Patrizia Merati - 2004 și traducerea în engleză a lui Richard Hoffmann – 1997 și cea în italiană realizată de Elisabetta Moneta Mazza – 2004. Un exercițiu de iarnă și un text în care regăsim unele dintre practicile și trucurile folosite chiar și astăzi, dar mai ales acea fascinație a pescuitului la muscă care s-a păstrat vie peste jumătate de mileniu.
[97r] De la începutul Postului Mare, cât timp apele sunt mari și tulburi, pescuiește cu momeală roșie, vierme galben din bălegar, ce trebuie înțepat în inimă. [nt: existau trei feluri de momeală roșie: cea luată din bălegar vechi de cal, cea luată din resturile de la tăbăcării sau cea luată din bălți] După aceea, când râurile devin mici și curate, precum în luna mai, fie că este prima lună [mai] sau a doua [lună mai, ie. iunie], caută să pui vierme de piatră [nt: larvă de tricoptera] în musca ce trebuie legată cu mătase galbenă și cu mătase roz și, în jurul inimii, cu una neagră, întrepătrunse împrejurul inimii. Pana trebuie să fie împestrițat-deschisă. Dacă apa este întunecată, într-atât penele trebuie să fie mai deschise, împreună cu pene închise. Dacă apa este crescută, atunci penele trebuie să fie plumburii. Dacă apa este scăzută, penele trebuie să fie negricioase, întrepătrunse cu unele maro deschis, așa [pescuite] în apa curgătoare.
Primul cârlig pentru apă mare, în vară sau în toamnă, trebuie să aibă o pană dreaptă roșie [orig. stingel*], rigidă, legată aici cu mătase albă și mătase galbenă, iar în jurul inimii cu mătase roșie.
*[OBS: Nu există un acord între diverșii traducători cu privire la semnificația termenului stingel (par, cotor, codiță a frunzelor sau florilor) cu referire la un anumit tip de pană. Am optat pentru traducerea termenului ca pană dreaptă și, ținând cont de descrierea diverselor tipuri de pene din text, consider că este pana din zona gâtului păsării, a ceea ce astăzi desemnăm prin termenul englezesc hackle. Mai mult, în ultimul fragment din pagina 100r penele roșii anterior caracterizate ca fiind de tip stingel sunt descrise ca fiind ascuțite.]
Celălalt cârlig cu mătase plumburie și, de asemenea, cu mătase albastru deschis și albă, iar în jurul inimii cu mătase galbenă.
Al treilea cârlig trebuie legat cu o pană dreaptă neagră, cu mătase albă și albastru închis, și cu mătase roșie în jurul inimii.
Al patrulea cârlig trebuie legat cu pene de culoare neagră și cu mătase albă, și în jurul inimii cu puțină mătase neagră.
Al cincilea cârlig trebuie legat cu mătase galbenă și [97v] cărămizie, și în jurul inimii cu mătase albastru închis și neagră, dimpreună fiind cu pană pestriță.
Al șaselea cârlig trebuie legat cu pană dreaptă, rigidă, de culoare neagră și în jurul inimii cu mătase verde și albă, [și] dedesubt un fir de mătase maro.
Al șaptelea cârlig trebuie legat cu mătase roșie și albastru deschis și peste pană cu mătase albastru deschis, iar pana trebuie să fie neagră cu puncte maro.
În celălalt august [ie. septembrie] [se folosește] șnurul descris[:] cârligul din față de pe șnur trebuie să fie cu pană dreaptă roșie, rigidă, [și mătase] albă și cărămizie. Celălalt cârlig trebuie să fie cu pană dreaptă neagră, ce nu este rigidă, cu mătase albastru deschis și albastru închis, în jurul inimii mai ales cu mătase roșie, în jurul cozii cu mătase albastru deschis.
Al treilea cârlig trebuie legat cu pană de culoarea cenușie și cu mătase albă și galbenă moale, sau în locul mătăsii roșii [?] pune verde, și în jurul inimii verde, și în jurul cozii mătase cărămizie.
Al patrulea cârlig trebuie legat cu o pană cenușie rigidă, mătase albă și roșu-cărămiziu, și în jurul inimii mătase roșie și neagră, și în jurul cozii mătase roșie.
[98r] Al cincilea cârlig trebuie legat cu pană de culoare deschisă și dedesubt pană pestriță maro deschis, cu mătase albă și albastru închis, și în jurul inimii mătase maro, și în jurul cozii [mătase] albastru deschis.
Al șaselea cârlig trebuie să fie legat cu pană alb închis, cu puncte verde-maro deschis și mătase albă, și în jurul inimii doar cu mătase maro deschis, și în jurul cozii trebuie mătase medie.
În primul august se pescuiește în apele mari dimineața devreme și seara până la răsăritul stelelor.
Primul cârlig trebuie legat cu o pană dreaptă roșie care nu va fi nici mai deschisă și nici mai închisă decât pana cenușie, cu mătase albă și roșu-carămiziu, în jurul inimii cu mătase roșu-cărămiziu, și în jurul cozii cu mătase roșie și albă.
Celălalt cârlig trebuie legat cu pană care este maro cu puncte roșu deschis și maro închis, cu mătase roșu-cărămiziu, și în jurul inimii cu mătase roșie, și jurul cozii cu mătase maro închis.
Al treilea cârlig trebuie legat cu o pană care este de culoare cenușiu deschis împreună cu alb, cu mătase albă și albastră neordonat pe cea verde, și în jurul inimii cu mătase albă.
Al patrulea cârlig trebuie legat cu pană care este amestecată cu pene maro deschis și plumburii, și cu pene negru deschis, toate împreună, cu mătase maro închis și roșu cărămiziu, și în jurul inimii cu mătase roșu-maro, și împrejurul cozii cu mătase albastră.
[98v] Al cincilea cârlig trebuie legat cu pene plumburii și maro deschis între ele, cu mătase galbenă și albastru închis, și în jurul cozii cu mătase roșie.
Al șaselea cârlig trebuie legat cu pene negru deschis cu trei tipuri de mătase, cel mai departe, pe cârlig, cu mătase albă și albastru închis, mergând spre inimă cu mătase galbenă și albastru închis, de asemenea mătase albă pe jumătate de inimă, după aceea doar mătase albastră, și în jurul cozii albastră.
Al șaptelea cârlig trebuie legat cu pene în totalitate alb spălăcit, cu puncte maro deschis pe ele, cu mătase, la începutul cârligului doar mătase galbenă, albă la jumătatea cârligului, albă la inimă, și, după, în jurul inimii cu mătase albă și neagră, în jurul cozii mătase galbenă.
Al optulea cârlig trebuie legat cu pene așa încât în jurul penei drepte negre este mătase roșie – verde [și] cu mătase albastru deschis, și mătase roșie cu galben în jurul inimii, și în jurul cozii mătase galbenă.
Al noulea cârlig trebuie legat cu pene negru intens cu puncte deschise, cu mătase de culoarea plumbului și mătase maro deschis, și în jurul inimii cu mătase roșu intens, și în jurul cozii cu mătase roșie.
Trebuie să fie un cot și o palmă de la un cârlig la altul, iar săltătorile la mai puțin de o palmă de șnur.
Cum se face șnurul pentru lac sau alte ape adânci.
[99r] Când este foarte cald vara, șnurul este bun dimineața, seara și la mijlocul zilei. Tot la fel de bun este și pe lac, în ambele locuri cu puțin plumb lestat, încât așa se scufundă și în spatele [locului] cârligului. Dar dacă vrei să mergi pe ape curgătoare mari, dă jos plumbul de pe șnur, când este perioada crapului, ca după Paște, și, dacă este perioada știucii, la fel e bine, să se pescuiască așa [fără plumb].
Primul cârlig trebuie legat după muștele de crap care aici se cheamă muște de lemn, iar penele trebuie să fie gri – fier, cu puncte maro închis, mătase neagră și galbenă, și inima numai cu galben, coada cu mătase neagră.
Celălalt cârlig trebuie legat după musca de iarbă pentru știucă, penele trebuie să fie de toate felurile puse împreună, de culoare plumburie și negru deschis și cenușiu, cu o pană neagră cu mătase pală, și în jurul inimii cu mătase negru-albastru deschis, și în jurul cozii cu mătase roz.
Al treilea cârlig trebuie legat după musculița pentru somn [?], penele trebuie să fie de prepeliță și mătase roșu-maro amestecată cu mătase roșie și de culoarea plumbului, în jurul inimii cu mătase roșie, și în jurul cozii cu mătase de culoarea plumbului.
Al patrulea cârlig trebuie legat după cel care croșetează [orig: knutter] care aici se cheamă păianjen pentru plătică. Penele trebuie să fie de la pescărușul albastru [Alcedo atthis], cea albă care este pe el, pana multicoloră [nt: gri-maro cu alb] ca a cucului și pana negru deschis, cu mătase de culoarea plumbului și albă în jurul inimii, și în jurul cozii cu mătase verde.
[99v] Al cincilea cârlig trebuie legat după săritor [ie. lăcustă], insecta este gri și este pentru plătică, pana trebuie să fie de potârniche, de culoare cenușie, [mătase] de culoare albastru-verzui și maro și albă, în jurul cozii de culoare maro.
Al șaselea cârlig trebuie legat după insecta wengril [?] pentru cleanul din apă. Penele trebuie să fie maro-negru, cu mătase verde și neagră, și în jurul cozii verde-maro.
Al șaptelea cârlig trebuie legat după o muscă care este numită aici sullerin [?] pentru scobar. Penele trebuie să fie de culoarea gălbenușului de ou [și] maro deschis, cu mătase galbenă și albastru deschis, albă spre inimă, albastru deschis și galben legate cu mătase galbenă, și inima galbenă.
Al optulea cârlig trebuie legat după viermele-lucios [nt: posibil un miriapod] care aici se află în perete și este bun pentru lipan. Penele trebuie să fie roșii și drepte. Este bun și pentru mihalț și somon [nt: lostriță sau păstrav de lac?], cu mătase albă și cărămizie, în jurul inimii de culoare verde, în jurul cozii cu mătase cărămizie și albă, întrepătrunse.
Al noulea cârlig trebuie să fie legat după gamander [?] care este o muscă. Penele trebuie să fie de culoarea cerii cu puncte cenușii, și pentru păstrăv cu mătase galbenă și maro după [cum sunt] muștele, în jurul inimii maro, în jurul cozii maro.
Al zecelea cârlig trebuie legat după apă și este pentru peștele argilă [?], penele trebuie să fie de culoarea plumbului închis și verzi, cu mătase verde-negru și maro deschis, în jurul inimii verde, în jurul cozii verde și negru.
[100r] Al unsprezecelea cârlig trebuie legat cu viermele numit casa; este potrivit pentru toți peștii sălbatici, la fel pentru broaștele gri. Penele trebuie să fie negru deschis și cu o mătase maro deschis și galben, în jurul inimii cu totul galbenă, în jurul cozii galben și maro.
Al doisprezecelea cârlig trebuie să fie legat după musca galei [nt: viespea gogoașei de ristic] fiind pentru biban. Penele trebuie să fie ca ceara maro foarte deschisă, cu mătase cu fir de aur, împrejurul inimii de culoarea aurului, și în jurul cozii neagră.
Al treisprezecelea cârlig trebuie să fie legat după viermele care este numit aici găină. Penele trebuie să fie de culoarea plumbului, unele pentru peștii de lac și păstrăvi, cu mătase verde, altele pentru cârlig, în jurul inimii cu maro, în jurul cozii cu maro.
Al paisprezecelea cârlig trebuie legat după musca paradisului care este cea mare, [care] se mișcă înainte și înapoi pe apă și care este numită musca înfricoșată, unele [legate] cu mătase roșie și galbenă, în jurul inimii totul roșu, în jurul cozii de culoarea plumbului.
Al cincisprezecelea cârlig trebuie să fie legat după viermele de iarnă din apă și este pentru plătică și pentru mihalț, penele albe și verzi, în jurul inimii verde, și în jurul cozii verde.
La începutul anului leagă toate șnururile după [cum e descrierea] șnurului. Astfel ia penele maro-închis și penele cenușii și penele maro-vulpe și cele roșii drepte care întotdeauna sunt cel mai departe pe șnur, la început maro sub cele deschise, la început penele ascuțite roșii-plumburii dimpreună cu cele negre drepte, și cele maro deschis amestecate pe toate șnururile, reține bine asta.
[100v] Un maestru din Grecia îl învață pe fiul său să pescuiască cel mai ușor pe ape mici, cu două sau cu una, în deschidere sau sus pe deal, în păduri sau în munți. În ape limpezi [folosește] pene închise cu puncte de culoarea cuprului, dar [dacă] e senin sau soare în timpul zilei, urmărește după nori cu cârligul [nt: pescuiește când norii acoperă momentan soarele], și ia o muscă gamander și pune-o pe șnur. Dar dacă ziua e întunecată, ia un vierme care aici este numit janet, cu toate penele punctate cu negru. În august, în munți [pescuiește] cu mătase galbenă și plumburie. Reține, în mai, în timpul serii, ia penele care trebuie să aibă puncte după viermele de aur. Dacă este senin, pune momeala pe cârlig în [locuri] luminoase, unde soarele este cald. Dar dacă ziua este înnorată, ia vierme de piatră [nt: larva de tricopteră] și scoate roșul din acesta, și ia un ou de furnică; în vârf leagă mătase albastru închis și verde. În luna mai, așa mergi la apusul soarelui.
În celălalt mai [ie. iunie] mergi așa la răsăritul soarelui. În august, când soarele este în semnul Fecioarei, mergi așa la amiază. Când este foarte cald, în aceste patru luni amintite, după natură se pescuiește. Înainte te-am învățat să pescuiești în vară, acum te învăț alt pescuit pentru toamnă. Să pescuiești cârligele sunt două [căi], una cu cârlige trase vara, alta în toamnă. Toamna trebuie să pescuiești așa la munte, reține corect, ia [101r] pene închise când este senin la munte, și musca janet pe cârlig cu mătase roz. Dar dacă este înnorat la munte, ia pană punctată deschis și musca ce se cheamă aici casa. Dar dacă este toamnă la șes ia pana plumburiu deschisă și gândacul numit aici scrib cu mătase neagră și maro și care este potrivit când este senin toamna. Dar dacă este înnorat toamna, este bine să pescuiești cu pene de culoarea cerii amestecată cu maro închis și musca numită aici musca trestiei cu pene galbene și verzi. În prima lună a toamnei mergi spre apusul soarelui. În cealaltă lună a toamnei, spre miazănoapte. În a treia lună a toamnei mergi spre răsăritul soarelui.
Dacă vrei să faci un șnur bun pentru pescuitul lipanului, atunci fă un șnur la sfârșitul căruia pui cinci sau șase mici bucăți de plumb. Leagă-l de un [alt] șnur din 12 fire de păr, care vine de aici cât de lung ai nevoie, atât de lung cât ai bățul. Pe fund, după plumbi, fă un șnur de cinci sau patru fire de păr, unde cele două cârlige se vor lega. De aici, cu cât mai sus, cu atât mai gros, iar sus un mic șnur de sfoară. În ceea ce privește bețele, două cu aceleași dimensiuni trebuie să fie unul lângă altul. Iar dacă vrei să fii sigur de pești, atunci pune bețele sub braț, de-a lungul brațului până la cot, și așa sprijină-te pe șold. În acest fel vei simți mai ușor tot ce-ți atinge [cârligul] și nu vei obosi. Și dacă înțepi, atunci pune [bățul] pe piciorul tău [101v] pe coapsă, așa încât să-l ții în sus. Iar pe timpul iernii, pune o zvârlugă [Cobitis taenia] și frumosul de vierme de lemn când pescuiești iarna acolo unde este lipan. Și unde știi că este păstrăv, acolo pune un vierme roșu multicolor pe care păstrăvul îl ia întotdeauna. Când apa este incoloră lasă viermele multicolor să fie pe cârligul de jos, iar sus folosește viermele de piatră [nt: larva de tricopteră] sau viermele de lemn. Și când nu mai găsești vierme de lemn și zvârlugă, atunci pune lăcusta galbenă pe cârligul de sus și viermele multicolor dedesubt. Și dacă nu ai lăcustă galbenă atunci fă un cârlig ca un cârlig cu pene. Pune pe el 3 sau 4 ouă de furnică și leagă cârligul cu o pană gri și cu cât sunt ouăle mai albe cu atât e mai bine și mai repede le ia [peștele].
De asemenea să știi [că] atunci când un lipan greu sau un păstrăv mușcă [cârligul] atunci să-l ai cu totul în lateral sau deasupra, și tu să stai cu totul dedesubt [și] lasă-l să tragă și să se ducă liber și unde găsești un loc liniștit du-l acolo așa încât să-l poți trage și să fie condus de bună voie în mincioc. Și când dai de un lipan mare și greu, atunci nu te grăbi prea tare la început sau nu te pripi, până când nu vezi că devine liniștit și atunci ridică cu putere, cu capul în sus și bagă-l în minciog.
Trebuie încă să știi că trebuie să pregătești pentru tine fire de păr bune, bine alese și tari, pentru [apă] limpede, așa încât să poți face mai bine mici strune din ele. Și pune-le pe cele cu cinci fire sau 4 fire sau cu trei fire în partea de jos și mici cârlige forjate care au spin ca oasele de pește [102 r] dar ce nu sunt încă prea scurte. Struna trebuie să iasă deasupra apei cât lungimea unui braț. Iar plumbul de dedesubt nu trebuie să fie deloc mic, deoarece lipanul mare mușcă doar la fund. Plumbul trebuie să fie din 5 mici bucăți și cea mai de jos trebuie să fie cea mai mare și cu cât e mai sus cu atât e mai mică, iar cârligul de jos trebuie să ajungă în dreptul plumbului în așa fel încât numai un deget de pitic să fie între plumb și cârlig, iar struna de unde este legat cârligul trebuie să fie de o palmă, cu tot cu cârlig și celelalte. Și cârligul de sus trebuie să fie tot la o palmă, cu tot cu cârlig și celelalte, și așa ajungi la partea de mai jos; la fel, un deget de pitic încape acolo, așa încât acest cârlig nu se încurcă cu partea de mai jos, nu se răsucește și nu se agață. Și trebuie ales firul de păr mai gros pentru asta și legat cârligul pe el ca să fie mai rezistent. Iar cârligul de mai jos trebuie întotdeauna să fie mai mare, iar cel de sus mai mic. Pe cârligul de sus e bună ca momeală zvârluga și viermele alb de lemn. Iar pe cârligul de jos trebuie să pui viermele multicolor ce a stat o noapte în mușchi umed. Este de asemenea bine ca viermele de lemn și zvărluga să stea tot acolo, timp de o noapte, astfel încât devin frumoși și puri, iar peștii îi iau fără ezitare. La fel este bun și viermele de piatră [nt: larvă de tricopteră] ce trăiește în mici case aspre de piatră; pe acesta peștele îl ia fără ezitare în apă incoloră care este limpede; și chiar în apă de culoarea leșiei, ia viermele multicolor și viermele de lemn și [102v] zvârluga. Și aceasta este o momeală bună tot anul. În august lăcusta galbenă și ouăle de furnică. La fel, păstrăvul fără ezitare mușcă când tai un alt păstrăv sub gât și îl fixezi pe cârlig. La fel, păstrăvul ia fără ezitare boiștean, acolo unde stă păstrăvul mare. La fel, toți peștii iau fără ezitare viermuși grași de pe carnea de berbec castrat sau de pe puii care sunt lăsați la putrezit.
Dacă vrei să faci un lucru bun când pui momeala așa încât toți peștii să o ia fără ezitare, atunci ia mușchi uscat și popilnic [Asarum europaeum] și zdrobește-le până devin terci și adaugă miere și amestecă bine totul și pune într-un recipient, iar când ai pus momeala, apăs-o în aceasta; astfel toți peștii vor mușca fără ezitare din ea. De asemenea, este bine când se ia o găină neagră și este lăsată să facă viermuși și [pui] viermușii în cârlig. Să faci la fel cu o piele de berbec ce a fost lăsată să facă viermuși, e la fel de bună; la fel lipanul și păstrăvul mușcă în special din aceasta, chiar dacă nu se uită după alte momeli.
Dacă vrei să știi ce ia fără ezitare orice fel de pește și la ce mușcă tot anul: Pune greieri de câmp ca momeală în cârlig și nimic altceva; cleanul ia fără ezitare așa ceva; [103r] și la viermele multicolor și greierii de apă [nt: plecoptere?] lipanul mușcă. La broasca roșie de apă și cea galbenă sau la frumosul oblete, lostrița mușcă fără ezitare. Linul și plătica iau, la fel, viermele multicolor. Lipanul ia fără ezitare în luna mai viermele alb de lemn. Știuca ia, la fel, viermele multicolor în mai sau pește mic alb sau oblete. Păstrăvul ia viermele multicolor și ouăle de furnică la fel ca lipanul și câteodată lipitoare. Mihalțul ia fără ezitare zglăvoaca, altfel nici un pește nu trage la ea, și adesea este bine atât pe cârlig ascuns cât și pe cârlig la vedere. Toți peștii mușcă bine la lipitorile care înoată în bălți; ele se aseamănă cu lipitorile cal [Haemopisis sanguisorba]. Cleanul ocazional ia carăbuși din felul gândacilor de bălegar.
Notă: unde apa are fund negru, acolo folosește fire negre pentru șnur. Pentru fund gri, păr gri; un fund curat și deschis, păr alb; fund verde, păr verde și păr gri închis.
Dacă vrei să prinzi pește cu cârligul acolo unde nimeni nu poate prinde vreunul, ia o broască galbenă și trage-i piciorul din spate din încheietură și lasă-l la aer să se stafizească și să se usuce și când vrei să pescuiești, pune-l în urină până se umflă. După asta ia niște apă caldă și [pune] miere în apă până se dizolvă și așa devine foarte dulce, și lasă-l în aceasta peste noapte și apoi ia momeala și apa dulce cu [o bucată] de mușchi și pune-l într-o cutie de momeală așa încât momeala să rămână acolo umedă și să se mențină bună. Apoi pune momeala [103v] pe cârlig și toți peștii vor mușca fără ezitare în apă curgătoare sau stătătoare.
1 Dacă vrei să legi un smoc de pene roșii, ia-le dintre aripi, de pe spatele unui clapon sau cocoș, pentru cârligul din față. Ia mătase neagră, de asemenea mătase galbenă și un cârlig auriu dimpreună cu corpul.
2 Folosește pentru pana neagră care este un gri închis o mătase albastru deschis sau galbenă și neagră dimpreună peste cârlig, iar una aurie pentru corpul mic.
3 Dacă vrei să faci un șnur cu muște, atunci folosește pentru o pană de culoare cenușie mătase galbenă și gri închis și aurie pentru corpul mic.
4 Ia cele mai bune pene din coada ciocănitorii. De asemenea, ia mătase verde și galbenă, și una aurie pentru corpul mic. Leagă-le pe toate la mijlocul șnurului. Sau pe o apă de munte pune-le ca primele cârlige.
5 Ia [pene] de alunar [Nucifraga caryocatanes], mătase albastru deschis și neagră și taie penele la mijloc, având măduva scoasă cu grijă din pană și axul subțiat și îndoaie fibrele către mână. Astfel pana se ridică și se poziționează corect deasupra celorlalte pene.
Pentru penele de capîntors [Jynx torquilla] folosește mătase neagră și galbenă. Pentru penele de culoarea șoarecelui ia mătase roșu-cărămiziu și galbenă. Pentru penele de cioară grivă folosește mătase albastru deschis și galben. Și fă ca mătasea să treacă peste toate legăturile cârligului așa încât pana să fie la nivelul nodului.
[104r] Dacă vrei să prinzi pește în ape stătătoare, în pârâuri sau în lacuri, atunci ia și pregătește momeala astfel. Ia sânge de om și lapte de femeie, pune-le într-un vas și ia orz crud și gătește-l foarte bine și complet și presează-l într-o presă sau într-o piuliță când este încă umed, până devine ca un terci. După asta trece-l printr-o pânză, iar dacă nu trece ușor prin pânză atunci adaugă puțin din lichidul în care s-a gătit și așa va trece ușor. Ia acest lucru strecurat și lasă-l să se evapore și să se usuce de tot, iar apoi fă-l o pudră fină. Apoi ia-o și amestec-o bine cu mai sus amintitul sânge și laptele de femeie până devine ca un terci. Apoi lasă să se întărească foarte bine și să se usuce la aer. Astfel este gata. Apoi ia cât de mult ai nevoie și împăturește-o într-o pânză și atârn-o într-o capcană de pești. La acest lucru se vor grăbi toți peștii care trăiesc în acea apă și nu vor pleca până când nu au intrat în capcană. Etc. după Martin Vörchel.
[104 v]Hrană pentru pești.
Ia 2 părți de orz încolțit așa cum îl fac berarii și 1 parte de argilă, bate-o bine să poată fi lucrată. Apoi amestecă și fă bile din aceasta și usucă-le într-o încăpere călduroasă și dă-le peștilor din lac cât trebuie și vor crește mai mult într-un an decât alții în doi.
La fel, pentru clean ia o cantitate de orz și pune-l în ulei proaspăt și fierbe-l în două ape, iar în a doua apă până se usucă de tot. După aceea răcește-l cu vin italian și pune-l în capcana de pești.
Pentru mihalț ia planta care se numește ghimbir sau sfeclă murată care are un miros puternic. Pune în capcana de pești.
Pentru lipani ia greieri de apă și înfige-i în cârlig.
Pentru păstrăvi ia momeala roșie din gunoiul pe care-l fac tăbăcarii din substanța de argăsire aruncată și las-o pe mușchi de pădure și mirosul pe care-l are iese și umezește cu apă sau pune ouă de furnici ca momeală pe cârlig și ia miere și cristal de plumb făcut pulbere fină. Amestecă-l cu mierea și pune furnicile în ea.
La fel, un clapon îngrășat 15 zile cu grâu și după aceasta ținut 18 zile în miere etc.
La fel, ia un pahar de hidromel și pune în el lemn putred care strălucește și diferite feluri de gândaci și închide-l bine ca să nu intre apă în el.
Sau ia turtițe [presate] de cânepă și frige-le bine pe cărbuni încinși și pune-le în capcanele de pești.
La fel, lăcuste bine închise în sticle.
La fel, pentru a prinde raci. Fă multe cutii mici albe [105r] și fă găuri în ele și pune carne în ele și pune-le în râu. Sau pune slănină înăuntru.
La fel, taie un scobar și pune-l într-un vas cu hidromel și lasă-l să stea într-o grămadă de bălegar până într-a noua zi. Așa va străluci. După asta pune-l în capcana de pești.
La fel, 2 sau 3 albine într-o sticlă etc.
La fel, ia rădăcină de valeriană și usuc-o bine și macin-o până e pudră. Și pune-o într-un sirop de miere. Și arde frunze de urechelniță și adaugă-le tot aici. Pune aceasta pe turtițele de cânepă, apoi așează-le pe cărbuni și frige-le bine, după care așează-le în capcana de pești.
[105 v]
Cum trebuie cineva să prindă pește și păsări
1 Ia 1 parte camfor, 1 parte făină de grâu, 1 parte grăsime de stârc și 1 parte picior de stârc, sfărâmă picioarele până ajung pulbere și amestecă toate acestea și fă o alifie și unge mâinile pentru a prinde și poți adăuga ulei de măsline pentru a face mai multă etc.
2 La fel pentru raci, mreană și anghilă, ia brânză și viermișorii care trăiesc lângă apă și au mici case pe ei sau din lemn, adăugă gălbenuș de la trei ouă, amestecă împreună și fă o pastă. După, ia camfor cât o boabă de fasole și amestecă din nou și când vrei să pescuiești pune cât o mazăre pe cârlig într-o pânză curată etc.
3 La fel, pentru păstrăv și lipan, ia o găină neagră și trei gălbenușuri de ou și șofran cât o boabă de mazăre, după aceea fă o gaură în pui și bagă cele trei gălbănușuri și șofranul în pui și coase sau astupă și pune puiul în bălegar de cal timp de patru zile sau o săptămână până acesta putrezește. După aceea vei găsi în ea viermi mici galbeni pe care îi vei ține într-o cutie închisă. Și întotdeauna pune unul în cârlig.
4 La fel, ia miere și oțet, pune-le împreună într-o tipsie mică și fierbe deasupra unui foc până când dispare spuma. Apoi lasă deoparte până se răcește și pune în ea mici viermi galbeni, adăugă camfor frământat de mărimea unui bob de fasole. După aceasta păstreaz-o într-o cutie închisă etc.
5 La fel, ia un pui negru care nu a ouat niciodată și omoară-l fără să i se scurgă sângele și fierbe-l bine adăugând doi melci roșii după fierbere și taie carnea de pe oase și pune-o într-o altă oală și acoperă așa încât să nu se poată usca și las-o la soare timp de 8 zile. După aceasta deschide oala și las-o la aer timp de o jumătate de oră. Apoi ia o mână de orz care a fost bine înmuiat și stors și pune-l tot în oală așa încât orzul să se împrăștie și să devină o pastă. Întotdeauna pune puțină pastă pe cârlig. Poți să-ți dai și pe mână etc.
[106r] 6 La fel, ia testicule sau rinichi de castor, sânge de om și făină de orz și fă biluțe. Apoi pune o bilă în cârlig sau în capcana de pești etc.
7 La fel, ia miere în valoare de 2 bani și o coajă de nucă italiană plină cu ulei de smirnă și topește-le împreună și pune într-o cutie. Și când vrei să pescuiești pune momeala în pomadă și las-o să stea acolo. După aceea scoate-o afară și pune-o în cârlig.
8 La fel, ia grăsime de urs, miere și balegă de vacă în luna mai și amestecă-le. După aceea ia o mînă de semințe și amestecă totul bine și fă mici bile și lasă-le la uscat după care le pui în capcana de pești.
9 Special, la fel, ia rădăcină de sclipeți și fierbe-o în cel mai bun vin. Apoi ia grâu sau orz și fierbe-l tot în același vin, după care aruncă-l în cuiburile păsărilor. După ce mănâncă grâul și rădăcina, nu mai pot etc.
10 La fel, ia orz și mai întâi împrăștie-l la păsări, în cuiburile păsărilor. Apoi ia făină de orz, fiere de bou și semințe de măselariță și fă un terci și pune-l pe o mică scândură.
11 La fel, ia orz, muscariță și semințe de măselariță și ferbe-le făcând un terci și pune pe o mică scăndură și așeaz-o în fața păsărilor. Sau ia sevă din tulpina cucutei indigene și amestecă cu drojdie de vin și uruială de grâu sau cereale și aruncă la păsări.
12 La fel, pentru pești și raci, ia în luna mai sau iunie un ficat de la un țap și frige-l bine și după frigere presară pe el pudră de camfor. Apoi ia prapure de vițel sau prapure de oaie și împachetează ficatul. După aceasta leagă-l de o mică scândură pentru a prinde pește și raci etc.
13 La fel, ia o lingură de grăsime de stârc și fierbe-o într-o mică tipsie până se arde. Apoi, adaugă o lingură de miere și coace până se usucă. După pune totul într-o piuliță [106v] și amestecă și ține totul într-o cutie. Și când vrei să pescuiești, dă-ți pe mînă cu această alifie și vei vedea minuni.
14 La fel, pentru mreană în apă tulbure sau altfel ia lipitori și pune-le în miere care, fiind mâncată, le va face să moară. Apoi usucă aceste lipitori moarte și păstrează-le. Și, când vrei să le folosești, taie-le pe din două și ține-le în apă caldă peste noapte. Apoi le folosești în vară și în iarnă, la fel poți face și cu viermii mari de la oaie.
15 La fel, ca momeli în aprilie și mai folosește greieri de câmp, în iunie scarabei, în iulie lăcuste și după aceea greieri de câmp. În acest anotimp racii gătiți sunt foarte buni, ceea ce este în clești și în coadă. În toamnă stafilin mirositor [Ocypus olens] căruia i se înlătură picioarele și aripile și se pune pe cârlig.
16 La fel, ia năut și brânză de oaie putrezită [nt: cazu marzu], griș frumos și miere și se amestecă totul și se fac bile de aluat și se afundă în ulei și se pun în cârlig.
17 La fel, ia un sfert de livră din semințe de ulei de in presate și se pune în apă unde trăiesc peștii și se hrănesc pentru o zi sau patru. Apoi ia semințe presate și frământă cu brânză moale de vacă. După, faci bile din acest aluat și le pui pe cârlig.
18 La fel, ia două părți de mercur, un sfert de livră de salpetru ce a fost purificat și o optime de livră de sulf, fin măcinate și amestecă totul și umple un vas la jumătate. Apoi adaugă o cantitate egală de var nestins și închide bine vasul astfel încât apa să nu poată să intre. Și arunc-o așa în apă adâncă unde peștii se vor ridica astfel încât vei putea să-i prinzi cu mâna. Și folosește asta doar în bulboane unde nu poți avea acces.
[107r] 19 La fel în iunie ia limba boului [Anchusa officinalis] împreună cu rădăcina și se face pulbere. Și la pudră se adaugă puțin suc de iarba-pisicii [Nepeta cataria] și unge-ți mâinile și peștii vor veni chiar din cele mai adânci ape. Poți să adaugi și var nestins la limba boului [Anchusa officinalis], și atunci peștii vor muri.
20 La fel, în luna mai, ia o livră de miere, 1/2 livră de melci roșii în cochilia lor, adăugând sare de amoniac și amestecă totul. După aceea adaugă 1/2 livră de viermi strălucitori și fă o alifie din ea și amestecă bine și păstreaz-o într-o cutie. Și când vrei să pescuiești unge-ți mâinile și vei vedea minuni.
21 La fel, ia semințe de cânepă și taie micii cârcei de pe ele când încă sunt pline de sevă și usucă-le și macină-le într-o pudră fină și păstreaz-o într-o sticlă sigilată cu rășină și ceară așa încât să nu se usuce. După aceea ia 1/2 livră de icre vechi dintr-un lin uscat și macină-le fin, adaugă o livră de slănină crudă și amestecă bine. Apoi adaugă o mână de pudră de cânepă și amestecă totul până are consistența unui aluat. Apoi pune-l într-o pânză curată în capcana de pești.
22 La fel, ia un pui și gătește-l bine, adăugând o lingură de miere. După aceea gătește-l bine pentru a doua oară, dimpreună cu mierea. Apoi lasă-l să stea într-o farfurie fără capac până când putrezește și devine plin de viermi. Pune-i în cârlig.
23 La fel, ia seu vechi și pune-l pe foc într-o tipsie și amestecă continuu cu frunze de mentă sălbatică. Apoi pune aceasta într-o mică pânză și atârn-o într-o capcană de pești și vei prinde anghile și alți pești etc.
[107v] 24 La fel, ia o mică sticlă și pune în ea argint viu, în valoare de 3 sau 4 bănuți, adaugă lemn putred strălucitor și acoperă sticla cu gudron și ceară și pune-o în capcană etc.
25 La fel, ia o cupă plină cu sânge de om, 1 parte de orz macinat presat, pâine albă și grăsime de căprioară și amestecă-le deasupra focului. Apoi, după ce se răcește, ia o bucată cât o nucă și pune-o în cârlig sau în capcană etc.
26 La fel, după Albertus Magnus, ia niște trandafiri și un pic de muștar și un picior de nevăstuică indigenă și pune în capcana de pești, halău sau cârlig etc.
27 La fel, ia frunze și fructe de tulichină și aruncă-le în apă. Și orice mănâncă peștii, ei vor înota spre suprafață, la fel după Albertus Magnus; nu poate supraviețui decât dacă este aruncat din nou în cea mai rece apă etc.
Notă somonul este bun în aprilie și mai și rămâne până de Sf. Iacob, dar între Sf. Mihail și Sf. Martin este bun. Somonul tânăr, cleanul mic, păstrăvul și mihalțul sunt buni în aprilie și mai. Somonul tânăr mare sau mic este întotdeauna bun. Știuca este bună în iulie, dar o știucă bătrână este întotdeauna bună, exceptând icrele; pentru știucă, crap sau alți pești cu lapți [sunt mai buni] decât cu icre. Crapul este întotdeauna bun, excepție în mai și iunie după ce a depus icre. Linul este bun în iunie. Bibanul este întotdeauna bun, excepție în martie și aprilie după ce a depus icre. Plătica și scobarul în februarie și martie. Lipanul în martie și aprilie. Zglăvoaca de la Întâmpinarea Domnului [108r] până în aprilie. Roșioara și babușca în februarie și martie. Dar iarna babușca este mai bună. Porcușorii în februarie, martie și aprilie. Cei tineri sunt întotdeauna buni cu pătrunjel. Boarța în toamnă. Grindelul în martie și aprilie. Osarul în martie și la începutul lui mai. Anghila în mai și până după Sf. Maria în august sau iulie. Chișcarul în februarie și martie. Chișcarul de râu în mai. Berlin, fratele chișcarului de râu, de la Bobotează până la Buna Vestire. Zvârluga și obletele în aprilie. Mreana în mai și iunie. Icrele nu sunt niciodată bune. Racii în martie și aprilie și în special când Luna e în creștere, și când descrește [sunt] mai puțin buni.
Lipanul în iulie și cel mai bun în toamnă.
O momeală testată pentru toți peștii. Ia niște mușchi și unge-l bine cu miere și pune-l într-o mică oală. Ia pentru asta o mână de râme și pune-le înăuntru și lasă-le să se târască acolo în mușchi și miere timp de două ore și dacă vrei să pescuiești atunci pune una dintre râme în cârlig etc. Momeală comună
Primul cârlig pentru apă mare, în vară sau în toamnă, trebuie să aibă o pană dreaptă roșie [orig. stingel*], rigidă, legată aici cu mătase albă și mătase galbenă, iar în jurul inimii cu mătase roșie.
*[OBS: Nu există un acord între diverșii traducători cu privire la semnificația termenului stingel (par, cotor, codiță a frunzelor sau florilor) cu referire la un anumit tip de pană. Am optat pentru traducerea termenului ca pană dreaptă și, ținând cont de descrierea diverselor tipuri de pene din text, consider că este pana din zona gâtului păsării, a ceea ce astăzi desemnăm prin termenul englezesc hackle. Mai mult, în ultimul fragment din pagina 100r penele roșii anterior caracterizate ca fiind de tip stingel sunt descrise ca fiind ascuțite.]
Celălalt cârlig cu mătase plumburie și, de asemenea, cu mătase albastru deschis și albă, iar în jurul inimii cu mătase galbenă.
Al treilea cârlig trebuie legat cu o pană dreaptă neagră, cu mătase albă și albastru închis, și cu mătase roșie în jurul inimii.
Al patrulea cârlig trebuie legat cu pene de culoare neagră și cu mătase albă, și în jurul inimii cu puțină mătase neagră.
Al cincilea cârlig trebuie legat cu mătase galbenă și [97v] cărămizie, și în jurul inimii cu mătase albastru închis și neagră, dimpreună fiind cu pană pestriță.
Al șaselea cârlig trebuie legat cu pană dreaptă, rigidă, de culoare neagră și în jurul inimii cu mătase verde și albă, [și] dedesubt un fir de mătase maro.
Al șaptelea cârlig trebuie legat cu mătase roșie și albastru deschis și peste pană cu mătase albastru deschis, iar pana trebuie să fie neagră cu puncte maro.
În celălalt august [ie. septembrie] [se folosește] șnurul descris[:] cârligul din față de pe șnur trebuie să fie cu pană dreaptă roșie, rigidă, [și mătase] albă și cărămizie. Celălalt cârlig trebuie să fie cu pană dreaptă neagră, ce nu este rigidă, cu mătase albastru deschis și albastru închis, în jurul inimii mai ales cu mătase roșie, în jurul cozii cu mătase albastru deschis.
Al treilea cârlig trebuie legat cu pană de culoarea cenușie și cu mătase albă și galbenă moale, sau în locul mătăsii roșii [?] pune verde, și în jurul inimii verde, și în jurul cozii mătase cărămizie.
Al patrulea cârlig trebuie legat cu o pană cenușie rigidă, mătase albă și roșu-cărămiziu, și în jurul inimii mătase roșie și neagră, și în jurul cozii mătase roșie.
[98r] Al cincilea cârlig trebuie legat cu pană de culoare deschisă și dedesubt pană pestriță maro deschis, cu mătase albă și albastru închis, și în jurul inimii mătase maro, și în jurul cozii [mătase] albastru deschis.
Al șaselea cârlig trebuie să fie legat cu pană alb închis, cu puncte verde-maro deschis și mătase albă, și în jurul inimii doar cu mătase maro deschis, și în jurul cozii trebuie mătase medie.
În primul august se pescuiește în apele mari dimineața devreme și seara până la răsăritul stelelor.
Primul cârlig trebuie legat cu o pană dreaptă roșie care nu va fi nici mai deschisă și nici mai închisă decât pana cenușie, cu mătase albă și roșu-carămiziu, în jurul inimii cu mătase roșu-cărămiziu, și în jurul cozii cu mătase roșie și albă.
Celălalt cârlig trebuie legat cu pană care este maro cu puncte roșu deschis și maro închis, cu mătase roșu-cărămiziu, și în jurul inimii cu mătase roșie, și jurul cozii cu mătase maro închis.
Al treilea cârlig trebuie legat cu o pană care este de culoare cenușiu deschis împreună cu alb, cu mătase albă și albastră neordonat pe cea verde, și în jurul inimii cu mătase albă.
Al patrulea cârlig trebuie legat cu pană care este amestecată cu pene maro deschis și plumburii, și cu pene negru deschis, toate împreună, cu mătase maro închis și roșu cărămiziu, și în jurul inimii cu mătase roșu-maro, și împrejurul cozii cu mătase albastră.
[98v] Al cincilea cârlig trebuie legat cu pene plumburii și maro deschis între ele, cu mătase galbenă și albastru închis, și în jurul cozii cu mătase roșie.
Al șaselea cârlig trebuie legat cu pene negru deschis cu trei tipuri de mătase, cel mai departe, pe cârlig, cu mătase albă și albastru închis, mergând spre inimă cu mătase galbenă și albastru închis, de asemenea mătase albă pe jumătate de inimă, după aceea doar mătase albastră, și în jurul cozii albastră.
Al șaptelea cârlig trebuie legat cu pene în totalitate alb spălăcit, cu puncte maro deschis pe ele, cu mătase, la începutul cârligului doar mătase galbenă, albă la jumătatea cârligului, albă la inimă, și, după, în jurul inimii cu mătase albă și neagră, în jurul cozii mătase galbenă.
Al optulea cârlig trebuie legat cu pene așa încât în jurul penei drepte negre este mătase roșie – verde [și] cu mătase albastru deschis, și mătase roșie cu galben în jurul inimii, și în jurul cozii mătase galbenă.
Al noulea cârlig trebuie legat cu pene negru intens cu puncte deschise, cu mătase de culoarea plumbului și mătase maro deschis, și în jurul inimii cu mătase roșu intens, și în jurul cozii cu mătase roșie.
Trebuie să fie un cot și o palmă de la un cârlig la altul, iar săltătorile la mai puțin de o palmă de șnur.
Cum se face șnurul pentru lac sau alte ape adânci.
[99r] Când este foarte cald vara, șnurul este bun dimineața, seara și la mijlocul zilei. Tot la fel de bun este și pe lac, în ambele locuri cu puțin plumb lestat, încât așa se scufundă și în spatele [locului] cârligului. Dar dacă vrei să mergi pe ape curgătoare mari, dă jos plumbul de pe șnur, când este perioada crapului, ca după Paște, și, dacă este perioada știucii, la fel e bine, să se pescuiască așa [fără plumb].
Primul cârlig trebuie legat după muștele de crap care aici se cheamă muște de lemn, iar penele trebuie să fie gri – fier, cu puncte maro închis, mătase neagră și galbenă, și inima numai cu galben, coada cu mătase neagră.
Celălalt cârlig trebuie legat după musca de iarbă pentru știucă, penele trebuie să fie de toate felurile puse împreună, de culoare plumburie și negru deschis și cenușiu, cu o pană neagră cu mătase pală, și în jurul inimii cu mătase negru-albastru deschis, și în jurul cozii cu mătase roz.
Al treilea cârlig trebuie legat după musculița pentru somn [?], penele trebuie să fie de prepeliță și mătase roșu-maro amestecată cu mătase roșie și de culoarea plumbului, în jurul inimii cu mătase roșie, și în jurul cozii cu mătase de culoarea plumbului.
Al patrulea cârlig trebuie legat după cel care croșetează [orig: knutter] care aici se cheamă păianjen pentru plătică. Penele trebuie să fie de la pescărușul albastru [Alcedo atthis], cea albă care este pe el, pana multicoloră [nt: gri-maro cu alb] ca a cucului și pana negru deschis, cu mătase de culoarea plumbului și albă în jurul inimii, și în jurul cozii cu mătase verde.
[99v] Al cincilea cârlig trebuie legat după săritor [ie. lăcustă], insecta este gri și este pentru plătică, pana trebuie să fie de potârniche, de culoare cenușie, [mătase] de culoare albastru-verzui și maro și albă, în jurul cozii de culoare maro.
Al șaselea cârlig trebuie legat după insecta wengril [?] pentru cleanul din apă. Penele trebuie să fie maro-negru, cu mătase verde și neagră, și în jurul cozii verde-maro.
Al șaptelea cârlig trebuie legat după o muscă care este numită aici sullerin [?] pentru scobar. Penele trebuie să fie de culoarea gălbenușului de ou [și] maro deschis, cu mătase galbenă și albastru deschis, albă spre inimă, albastru deschis și galben legate cu mătase galbenă, și inima galbenă.
Al optulea cârlig trebuie legat după viermele-lucios [nt: posibil un miriapod] care aici se află în perete și este bun pentru lipan. Penele trebuie să fie roșii și drepte. Este bun și pentru mihalț și somon [nt: lostriță sau păstrav de lac?], cu mătase albă și cărămizie, în jurul inimii de culoare verde, în jurul cozii cu mătase cărămizie și albă, întrepătrunse.
Al noulea cârlig trebuie să fie legat după gamander [?] care este o muscă. Penele trebuie să fie de culoarea cerii cu puncte cenușii, și pentru păstrăv cu mătase galbenă și maro după [cum sunt] muștele, în jurul inimii maro, în jurul cozii maro.
Al zecelea cârlig trebuie legat după apă și este pentru peștele argilă [?], penele trebuie să fie de culoarea plumbului închis și verzi, cu mătase verde-negru și maro deschis, în jurul inimii verde, în jurul cozii verde și negru.
[100r] Al unsprezecelea cârlig trebuie legat cu viermele numit casa; este potrivit pentru toți peștii sălbatici, la fel pentru broaștele gri. Penele trebuie să fie negru deschis și cu o mătase maro deschis și galben, în jurul inimii cu totul galbenă, în jurul cozii galben și maro.
Al doisprezecelea cârlig trebuie să fie legat după musca galei [nt: viespea gogoașei de ristic] fiind pentru biban. Penele trebuie să fie ca ceara maro foarte deschisă, cu mătase cu fir de aur, împrejurul inimii de culoarea aurului, și în jurul cozii neagră.
Al treisprezecelea cârlig trebuie să fie legat după viermele care este numit aici găină. Penele trebuie să fie de culoarea plumbului, unele pentru peștii de lac și păstrăvi, cu mătase verde, altele pentru cârlig, în jurul inimii cu maro, în jurul cozii cu maro.
Al paisprezecelea cârlig trebuie legat după musca paradisului care este cea mare, [care] se mișcă înainte și înapoi pe apă și care este numită musca înfricoșată, unele [legate] cu mătase roșie și galbenă, în jurul inimii totul roșu, în jurul cozii de culoarea plumbului.
Al cincisprezecelea cârlig trebuie să fie legat după viermele de iarnă din apă și este pentru plătică și pentru mihalț, penele albe și verzi, în jurul inimii verde, și în jurul cozii verde.
La începutul anului leagă toate șnururile după [cum e descrierea] șnurului. Astfel ia penele maro-închis și penele cenușii și penele maro-vulpe și cele roșii drepte care întotdeauna sunt cel mai departe pe șnur, la început maro sub cele deschise, la început penele ascuțite roșii-plumburii dimpreună cu cele negre drepte, și cele maro deschis amestecate pe toate șnururile, reține bine asta.
[100v] Un maestru din Grecia îl învață pe fiul său să pescuiască cel mai ușor pe ape mici, cu două sau cu una, în deschidere sau sus pe deal, în păduri sau în munți. În ape limpezi [folosește] pene închise cu puncte de culoarea cuprului, dar [dacă] e senin sau soare în timpul zilei, urmărește după nori cu cârligul [nt: pescuiește când norii acoperă momentan soarele], și ia o muscă gamander și pune-o pe șnur. Dar dacă ziua e întunecată, ia un vierme care aici este numit janet, cu toate penele punctate cu negru. În august, în munți [pescuiește] cu mătase galbenă și plumburie. Reține, în mai, în timpul serii, ia penele care trebuie să aibă puncte după viermele de aur. Dacă este senin, pune momeala pe cârlig în [locuri] luminoase, unde soarele este cald. Dar dacă ziua este înnorată, ia vierme de piatră [nt: larva de tricopteră] și scoate roșul din acesta, și ia un ou de furnică; în vârf leagă mătase albastru închis și verde. În luna mai, așa mergi la apusul soarelui.
În celălalt mai [ie. iunie] mergi așa la răsăritul soarelui. În august, când soarele este în semnul Fecioarei, mergi așa la amiază. Când este foarte cald, în aceste patru luni amintite, după natură se pescuiește. Înainte te-am învățat să pescuiești în vară, acum te învăț alt pescuit pentru toamnă. Să pescuiești cârligele sunt două [căi], una cu cârlige trase vara, alta în toamnă. Toamna trebuie să pescuiești așa la munte, reține corect, ia [101r] pene închise când este senin la munte, și musca janet pe cârlig cu mătase roz. Dar dacă este înnorat la munte, ia pană punctată deschis și musca ce se cheamă aici casa. Dar dacă este toamnă la șes ia pana plumburiu deschisă și gândacul numit aici scrib cu mătase neagră și maro și care este potrivit când este senin toamna. Dar dacă este înnorat toamna, este bine să pescuiești cu pene de culoarea cerii amestecată cu maro închis și musca numită aici musca trestiei cu pene galbene și verzi. În prima lună a toamnei mergi spre apusul soarelui. În cealaltă lună a toamnei, spre miazănoapte. În a treia lună a toamnei mergi spre răsăritul soarelui.
Dacă vrei să faci un șnur bun pentru pescuitul lipanului, atunci fă un șnur la sfârșitul căruia pui cinci sau șase mici bucăți de plumb. Leagă-l de un [alt] șnur din 12 fire de păr, care vine de aici cât de lung ai nevoie, atât de lung cât ai bățul. Pe fund, după plumbi, fă un șnur de cinci sau patru fire de păr, unde cele două cârlige se vor lega. De aici, cu cât mai sus, cu atât mai gros, iar sus un mic șnur de sfoară. În ceea ce privește bețele, două cu aceleași dimensiuni trebuie să fie unul lângă altul. Iar dacă vrei să fii sigur de pești, atunci pune bețele sub braț, de-a lungul brațului până la cot, și așa sprijină-te pe șold. În acest fel vei simți mai ușor tot ce-ți atinge [cârligul] și nu vei obosi. Și dacă înțepi, atunci pune [bățul] pe piciorul tău [101v] pe coapsă, așa încât să-l ții în sus. Iar pe timpul iernii, pune o zvârlugă [Cobitis taenia] și frumosul de vierme de lemn când pescuiești iarna acolo unde este lipan. Și unde știi că este păstrăv, acolo pune un vierme roșu multicolor pe care păstrăvul îl ia întotdeauna. Când apa este incoloră lasă viermele multicolor să fie pe cârligul de jos, iar sus folosește viermele de piatră [nt: larva de tricopteră] sau viermele de lemn. Și când nu mai găsești vierme de lemn și zvârlugă, atunci pune lăcusta galbenă pe cârligul de sus și viermele multicolor dedesubt. Și dacă nu ai lăcustă galbenă atunci fă un cârlig ca un cârlig cu pene. Pune pe el 3 sau 4 ouă de furnică și leagă cârligul cu o pană gri și cu cât sunt ouăle mai albe cu atât e mai bine și mai repede le ia [peștele].
De asemenea să știi [că] atunci când un lipan greu sau un păstrăv mușcă [cârligul] atunci să-l ai cu totul în lateral sau deasupra, și tu să stai cu totul dedesubt [și] lasă-l să tragă și să se ducă liber și unde găsești un loc liniștit du-l acolo așa încât să-l poți trage și să fie condus de bună voie în mincioc. Și când dai de un lipan mare și greu, atunci nu te grăbi prea tare la început sau nu te pripi, până când nu vezi că devine liniștit și atunci ridică cu putere, cu capul în sus și bagă-l în minciog.
Trebuie încă să știi că trebuie să pregătești pentru tine fire de păr bune, bine alese și tari, pentru [apă] limpede, așa încât să poți face mai bine mici strune din ele. Și pune-le pe cele cu cinci fire sau 4 fire sau cu trei fire în partea de jos și mici cârlige forjate care au spin ca oasele de pește [102 r] dar ce nu sunt încă prea scurte. Struna trebuie să iasă deasupra apei cât lungimea unui braț. Iar plumbul de dedesubt nu trebuie să fie deloc mic, deoarece lipanul mare mușcă doar la fund. Plumbul trebuie să fie din 5 mici bucăți și cea mai de jos trebuie să fie cea mai mare și cu cât e mai sus cu atât e mai mică, iar cârligul de jos trebuie să ajungă în dreptul plumbului în așa fel încât numai un deget de pitic să fie între plumb și cârlig, iar struna de unde este legat cârligul trebuie să fie de o palmă, cu tot cu cârlig și celelalte. Și cârligul de sus trebuie să fie tot la o palmă, cu tot cu cârlig și celelalte, și așa ajungi la partea de mai jos; la fel, un deget de pitic încape acolo, așa încât acest cârlig nu se încurcă cu partea de mai jos, nu se răsucește și nu se agață. Și trebuie ales firul de păr mai gros pentru asta și legat cârligul pe el ca să fie mai rezistent. Iar cârligul de mai jos trebuie întotdeauna să fie mai mare, iar cel de sus mai mic. Pe cârligul de sus e bună ca momeală zvârluga și viermele alb de lemn. Iar pe cârligul de jos trebuie să pui viermele multicolor ce a stat o noapte în mușchi umed. Este de asemenea bine ca viermele de lemn și zvărluga să stea tot acolo, timp de o noapte, astfel încât devin frumoși și puri, iar peștii îi iau fără ezitare. La fel este bun și viermele de piatră [nt: larvă de tricopteră] ce trăiește în mici case aspre de piatră; pe acesta peștele îl ia fără ezitare în apă incoloră care este limpede; și chiar în apă de culoarea leșiei, ia viermele multicolor și viermele de lemn și [102v] zvârluga. Și aceasta este o momeală bună tot anul. În august lăcusta galbenă și ouăle de furnică. La fel, păstrăvul fără ezitare mușcă când tai un alt păstrăv sub gât și îl fixezi pe cârlig. La fel, păstrăvul ia fără ezitare boiștean, acolo unde stă păstrăvul mare. La fel, toți peștii iau fără ezitare viermuși grași de pe carnea de berbec castrat sau de pe puii care sunt lăsați la putrezit.
Dacă vrei să faci un lucru bun când pui momeala așa încât toți peștii să o ia fără ezitare, atunci ia mușchi uscat și popilnic [Asarum europaeum] și zdrobește-le până devin terci și adaugă miere și amestecă bine totul și pune într-un recipient, iar când ai pus momeala, apăs-o în aceasta; astfel toți peștii vor mușca fără ezitare din ea. De asemenea, este bine când se ia o găină neagră și este lăsată să facă viermuși și [pui] viermușii în cârlig. Să faci la fel cu o piele de berbec ce a fost lăsată să facă viermuși, e la fel de bună; la fel lipanul și păstrăvul mușcă în special din aceasta, chiar dacă nu se uită după alte momeli.
Dacă vrei să știi ce ia fără ezitare orice fel de pește și la ce mușcă tot anul: Pune greieri de câmp ca momeală în cârlig și nimic altceva; cleanul ia fără ezitare așa ceva; [103r] și la viermele multicolor și greierii de apă [nt: plecoptere?] lipanul mușcă. La broasca roșie de apă și cea galbenă sau la frumosul oblete, lostrița mușcă fără ezitare. Linul și plătica iau, la fel, viermele multicolor. Lipanul ia fără ezitare în luna mai viermele alb de lemn. Știuca ia, la fel, viermele multicolor în mai sau pește mic alb sau oblete. Păstrăvul ia viermele multicolor și ouăle de furnică la fel ca lipanul și câteodată lipitoare. Mihalțul ia fără ezitare zglăvoaca, altfel nici un pește nu trage la ea, și adesea este bine atât pe cârlig ascuns cât și pe cârlig la vedere. Toți peștii mușcă bine la lipitorile care înoată în bălți; ele se aseamănă cu lipitorile cal [Haemopisis sanguisorba]. Cleanul ocazional ia carăbuși din felul gândacilor de bălegar.
Notă: unde apa are fund negru, acolo folosește fire negre pentru șnur. Pentru fund gri, păr gri; un fund curat și deschis, păr alb; fund verde, păr verde și păr gri închis.
Dacă vrei să prinzi pește cu cârligul acolo unde nimeni nu poate prinde vreunul, ia o broască galbenă și trage-i piciorul din spate din încheietură și lasă-l la aer să se stafizească și să se usuce și când vrei să pescuiești, pune-l în urină până se umflă. După asta ia niște apă caldă și [pune] miere în apă până se dizolvă și așa devine foarte dulce, și lasă-l în aceasta peste noapte și apoi ia momeala și apa dulce cu [o bucată] de mușchi și pune-l într-o cutie de momeală așa încât momeala să rămână acolo umedă și să se mențină bună. Apoi pune momeala [103v] pe cârlig și toți peștii vor mușca fără ezitare în apă curgătoare sau stătătoare.
1 Dacă vrei să legi un smoc de pene roșii, ia-le dintre aripi, de pe spatele unui clapon sau cocoș, pentru cârligul din față. Ia mătase neagră, de asemenea mătase galbenă și un cârlig auriu dimpreună cu corpul.
2 Folosește pentru pana neagră care este un gri închis o mătase albastru deschis sau galbenă și neagră dimpreună peste cârlig, iar una aurie pentru corpul mic.
3 Dacă vrei să faci un șnur cu muște, atunci folosește pentru o pană de culoare cenușie mătase galbenă și gri închis și aurie pentru corpul mic.
4 Ia cele mai bune pene din coada ciocănitorii. De asemenea, ia mătase verde și galbenă, și una aurie pentru corpul mic. Leagă-le pe toate la mijlocul șnurului. Sau pe o apă de munte pune-le ca primele cârlige.
5 Ia [pene] de alunar [Nucifraga caryocatanes], mătase albastru deschis și neagră și taie penele la mijloc, având măduva scoasă cu grijă din pană și axul subțiat și îndoaie fibrele către mână. Astfel pana se ridică și se poziționează corect deasupra celorlalte pene.
Pentru penele de capîntors [Jynx torquilla] folosește mătase neagră și galbenă. Pentru penele de culoarea șoarecelui ia mătase roșu-cărămiziu și galbenă. Pentru penele de cioară grivă folosește mătase albastru deschis și galben. Și fă ca mătasea să treacă peste toate legăturile cârligului așa încât pana să fie la nivelul nodului.
[104r] Dacă vrei să prinzi pește în ape stătătoare, în pârâuri sau în lacuri, atunci ia și pregătește momeala astfel. Ia sânge de om și lapte de femeie, pune-le într-un vas și ia orz crud și gătește-l foarte bine și complet și presează-l într-o presă sau într-o piuliță când este încă umed, până devine ca un terci. După asta trece-l printr-o pânză, iar dacă nu trece ușor prin pânză atunci adaugă puțin din lichidul în care s-a gătit și așa va trece ușor. Ia acest lucru strecurat și lasă-l să se evapore și să se usuce de tot, iar apoi fă-l o pudră fină. Apoi ia-o și amestec-o bine cu mai sus amintitul sânge și laptele de femeie până devine ca un terci. Apoi lasă să se întărească foarte bine și să se usuce la aer. Astfel este gata. Apoi ia cât de mult ai nevoie și împăturește-o într-o pânză și atârn-o într-o capcană de pești. La acest lucru se vor grăbi toți peștii care trăiesc în acea apă și nu vor pleca până când nu au intrat în capcană. Etc. după Martin Vörchel.
[104 v]Hrană pentru pești.
Ia 2 părți de orz încolțit așa cum îl fac berarii și 1 parte de argilă, bate-o bine să poată fi lucrată. Apoi amestecă și fă bile din aceasta și usucă-le într-o încăpere călduroasă și dă-le peștilor din lac cât trebuie și vor crește mai mult într-un an decât alții în doi.
La fel, pentru clean ia o cantitate de orz și pune-l în ulei proaspăt și fierbe-l în două ape, iar în a doua apă până se usucă de tot. După aceea răcește-l cu vin italian și pune-l în capcana de pești.
Pentru mihalț ia planta care se numește ghimbir sau sfeclă murată care are un miros puternic. Pune în capcana de pești.
Pentru lipani ia greieri de apă și înfige-i în cârlig.
Pentru păstrăvi ia momeala roșie din gunoiul pe care-l fac tăbăcarii din substanța de argăsire aruncată și las-o pe mușchi de pădure și mirosul pe care-l are iese și umezește cu apă sau pune ouă de furnici ca momeală pe cârlig și ia miere și cristal de plumb făcut pulbere fină. Amestecă-l cu mierea și pune furnicile în ea.
La fel, un clapon îngrășat 15 zile cu grâu și după aceasta ținut 18 zile în miere etc.
La fel, ia un pahar de hidromel și pune în el lemn putred care strălucește și diferite feluri de gândaci și închide-l bine ca să nu intre apă în el.
Sau ia turtițe [presate] de cânepă și frige-le bine pe cărbuni încinși și pune-le în capcanele de pești.
La fel, lăcuste bine închise în sticle.
La fel, pentru a prinde raci. Fă multe cutii mici albe [105r] și fă găuri în ele și pune carne în ele și pune-le în râu. Sau pune slănină înăuntru.
La fel, taie un scobar și pune-l într-un vas cu hidromel și lasă-l să stea într-o grămadă de bălegar până într-a noua zi. Așa va străluci. După asta pune-l în capcana de pești.
La fel, 2 sau 3 albine într-o sticlă etc.
La fel, ia rădăcină de valeriană și usuc-o bine și macin-o până e pudră. Și pune-o într-un sirop de miere. Și arde frunze de urechelniță și adaugă-le tot aici. Pune aceasta pe turtițele de cânepă, apoi așează-le pe cărbuni și frige-le bine, după care așează-le în capcana de pești.
[105 v]
Cum trebuie cineva să prindă pește și păsări
1 Ia 1 parte camfor, 1 parte făină de grâu, 1 parte grăsime de stârc și 1 parte picior de stârc, sfărâmă picioarele până ajung pulbere și amestecă toate acestea și fă o alifie și unge mâinile pentru a prinde și poți adăuga ulei de măsline pentru a face mai multă etc.
2 La fel pentru raci, mreană și anghilă, ia brânză și viermișorii care trăiesc lângă apă și au mici case pe ei sau din lemn, adăugă gălbenuș de la trei ouă, amestecă împreună și fă o pastă. După, ia camfor cât o boabă de fasole și amestecă din nou și când vrei să pescuiești pune cât o mazăre pe cârlig într-o pânză curată etc.
3 La fel, pentru păstrăv și lipan, ia o găină neagră și trei gălbenușuri de ou și șofran cât o boabă de mazăre, după aceea fă o gaură în pui și bagă cele trei gălbănușuri și șofranul în pui și coase sau astupă și pune puiul în bălegar de cal timp de patru zile sau o săptămână până acesta putrezește. După aceea vei găsi în ea viermi mici galbeni pe care îi vei ține într-o cutie închisă. Și întotdeauna pune unul în cârlig.
4 La fel, ia miere și oțet, pune-le împreună într-o tipsie mică și fierbe deasupra unui foc până când dispare spuma. Apoi lasă deoparte până se răcește și pune în ea mici viermi galbeni, adăugă camfor frământat de mărimea unui bob de fasole. După aceasta păstreaz-o într-o cutie închisă etc.
5 La fel, ia un pui negru care nu a ouat niciodată și omoară-l fără să i se scurgă sângele și fierbe-l bine adăugând doi melci roșii după fierbere și taie carnea de pe oase și pune-o într-o altă oală și acoperă așa încât să nu se poată usca și las-o la soare timp de 8 zile. După aceasta deschide oala și las-o la aer timp de o jumătate de oră. Apoi ia o mână de orz care a fost bine înmuiat și stors și pune-l tot în oală așa încât orzul să se împrăștie și să devină o pastă. Întotdeauna pune puțină pastă pe cârlig. Poți să-ți dai și pe mână etc.
[106r] 6 La fel, ia testicule sau rinichi de castor, sânge de om și făină de orz și fă biluțe. Apoi pune o bilă în cârlig sau în capcana de pești etc.
7 La fel, ia miere în valoare de 2 bani și o coajă de nucă italiană plină cu ulei de smirnă și topește-le împreună și pune într-o cutie. Și când vrei să pescuiești pune momeala în pomadă și las-o să stea acolo. După aceea scoate-o afară și pune-o în cârlig.
8 La fel, ia grăsime de urs, miere și balegă de vacă în luna mai și amestecă-le. După aceea ia o mînă de semințe și amestecă totul bine și fă mici bile și lasă-le la uscat după care le pui în capcana de pești.
9 Special, la fel, ia rădăcină de sclipeți și fierbe-o în cel mai bun vin. Apoi ia grâu sau orz și fierbe-l tot în același vin, după care aruncă-l în cuiburile păsărilor. După ce mănâncă grâul și rădăcina, nu mai pot etc.
10 La fel, ia orz și mai întâi împrăștie-l la păsări, în cuiburile păsărilor. Apoi ia făină de orz, fiere de bou și semințe de măselariță și fă un terci și pune-l pe o mică scândură.
11 La fel, ia orz, muscariță și semințe de măselariță și ferbe-le făcând un terci și pune pe o mică scăndură și așeaz-o în fața păsărilor. Sau ia sevă din tulpina cucutei indigene și amestecă cu drojdie de vin și uruială de grâu sau cereale și aruncă la păsări.
12 La fel, pentru pești și raci, ia în luna mai sau iunie un ficat de la un țap și frige-l bine și după frigere presară pe el pudră de camfor. Apoi ia prapure de vițel sau prapure de oaie și împachetează ficatul. După aceasta leagă-l de o mică scândură pentru a prinde pește și raci etc.
13 La fel, ia o lingură de grăsime de stârc și fierbe-o într-o mică tipsie până se arde. Apoi, adaugă o lingură de miere și coace până se usucă. După pune totul într-o piuliță [106v] și amestecă și ține totul într-o cutie. Și când vrei să pescuiești, dă-ți pe mînă cu această alifie și vei vedea minuni.
14 La fel, pentru mreană în apă tulbure sau altfel ia lipitori și pune-le în miere care, fiind mâncată, le va face să moară. Apoi usucă aceste lipitori moarte și păstrează-le. Și, când vrei să le folosești, taie-le pe din două și ține-le în apă caldă peste noapte. Apoi le folosești în vară și în iarnă, la fel poți face și cu viermii mari de la oaie.
15 La fel, ca momeli în aprilie și mai folosește greieri de câmp, în iunie scarabei, în iulie lăcuste și după aceea greieri de câmp. În acest anotimp racii gătiți sunt foarte buni, ceea ce este în clești și în coadă. În toamnă stafilin mirositor [Ocypus olens] căruia i se înlătură picioarele și aripile și se pune pe cârlig.
16 La fel, ia năut și brânză de oaie putrezită [nt: cazu marzu], griș frumos și miere și se amestecă totul și se fac bile de aluat și se afundă în ulei și se pun în cârlig.
17 La fel, ia un sfert de livră din semințe de ulei de in presate și se pune în apă unde trăiesc peștii și se hrănesc pentru o zi sau patru. Apoi ia semințe presate și frământă cu brânză moale de vacă. După, faci bile din acest aluat și le pui pe cârlig.
18 La fel, ia două părți de mercur, un sfert de livră de salpetru ce a fost purificat și o optime de livră de sulf, fin măcinate și amestecă totul și umple un vas la jumătate. Apoi adaugă o cantitate egală de var nestins și închide bine vasul astfel încât apa să nu poată să intre. Și arunc-o așa în apă adâncă unde peștii se vor ridica astfel încât vei putea să-i prinzi cu mâna. Și folosește asta doar în bulboane unde nu poți avea acces.
[107r] 19 La fel în iunie ia limba boului [Anchusa officinalis] împreună cu rădăcina și se face pulbere. Și la pudră se adaugă puțin suc de iarba-pisicii [Nepeta cataria] și unge-ți mâinile și peștii vor veni chiar din cele mai adânci ape. Poți să adaugi și var nestins la limba boului [Anchusa officinalis], și atunci peștii vor muri.
20 La fel, în luna mai, ia o livră de miere, 1/2 livră de melci roșii în cochilia lor, adăugând sare de amoniac și amestecă totul. După aceea adaugă 1/2 livră de viermi strălucitori și fă o alifie din ea și amestecă bine și păstreaz-o într-o cutie. Și când vrei să pescuiești unge-ți mâinile și vei vedea minuni.
21 La fel, ia semințe de cânepă și taie micii cârcei de pe ele când încă sunt pline de sevă și usucă-le și macină-le într-o pudră fină și păstreaz-o într-o sticlă sigilată cu rășină și ceară așa încât să nu se usuce. După aceea ia 1/2 livră de icre vechi dintr-un lin uscat și macină-le fin, adaugă o livră de slănină crudă și amestecă bine. Apoi adaugă o mână de pudră de cânepă și amestecă totul până are consistența unui aluat. Apoi pune-l într-o pânză curată în capcana de pești.
22 La fel, ia un pui și gătește-l bine, adăugând o lingură de miere. După aceea gătește-l bine pentru a doua oară, dimpreună cu mierea. Apoi lasă-l să stea într-o farfurie fără capac până când putrezește și devine plin de viermi. Pune-i în cârlig.
23 La fel, ia seu vechi și pune-l pe foc într-o tipsie și amestecă continuu cu frunze de mentă sălbatică. Apoi pune aceasta într-o mică pânză și atârn-o într-o capcană de pești și vei prinde anghile și alți pești etc.
[107v] 24 La fel, ia o mică sticlă și pune în ea argint viu, în valoare de 3 sau 4 bănuți, adaugă lemn putred strălucitor și acoperă sticla cu gudron și ceară și pune-o în capcană etc.
25 La fel, ia o cupă plină cu sânge de om, 1 parte de orz macinat presat, pâine albă și grăsime de căprioară și amestecă-le deasupra focului. Apoi, după ce se răcește, ia o bucată cât o nucă și pune-o în cârlig sau în capcană etc.
26 La fel, după Albertus Magnus, ia niște trandafiri și un pic de muștar și un picior de nevăstuică indigenă și pune în capcana de pești, halău sau cârlig etc.
27 La fel, ia frunze și fructe de tulichină și aruncă-le în apă. Și orice mănâncă peștii, ei vor înota spre suprafață, la fel după Albertus Magnus; nu poate supraviețui decât dacă este aruncat din nou în cea mai rece apă etc.
Notă somonul este bun în aprilie și mai și rămâne până de Sf. Iacob, dar între Sf. Mihail și Sf. Martin este bun. Somonul tânăr, cleanul mic, păstrăvul și mihalțul sunt buni în aprilie și mai. Somonul tânăr mare sau mic este întotdeauna bun. Știuca este bună în iulie, dar o știucă bătrână este întotdeauna bună, exceptând icrele; pentru știucă, crap sau alți pești cu lapți [sunt mai buni] decât cu icre. Crapul este întotdeauna bun, excepție în mai și iunie după ce a depus icre. Linul este bun în iunie. Bibanul este întotdeauna bun, excepție în martie și aprilie după ce a depus icre. Plătica și scobarul în februarie și martie. Lipanul în martie și aprilie. Zglăvoaca de la Întâmpinarea Domnului [108r] până în aprilie. Roșioara și babușca în februarie și martie. Dar iarna babușca este mai bună. Porcușorii în februarie, martie și aprilie. Cei tineri sunt întotdeauna buni cu pătrunjel. Boarța în toamnă. Grindelul în martie și aprilie. Osarul în martie și la începutul lui mai. Anghila în mai și până după Sf. Maria în august sau iulie. Chișcarul în februarie și martie. Chișcarul de râu în mai. Berlin, fratele chișcarului de râu, de la Bobotează până la Buna Vestire. Zvârluga și obletele în aprilie. Mreana în mai și iunie. Icrele nu sunt niciodată bune. Racii în martie și aprilie și în special când Luna e în creștere, și când descrește [sunt] mai puțin buni.
Lipanul în iulie și cel mai bun în toamnă.
O momeală testată pentru toți peștii. Ia niște mușchi și unge-l bine cu miere și pune-l într-o mică oală. Ia pentru asta o mână de râme și pune-le înăuntru și lasă-le să se târască acolo în mușchi și miere timp de două ore și dacă vrei să pescuiești atunci pune una dintre râme în cârlig etc. Momeală comună
râme
lăcuste
greieri de câmp
greieri de casă
greieri de baie
rădașca
cărăbușul
viermele de făină
omida de varză
lipitori
mici broaște
mormoloci
cozi de raci gătiți
ouă de furnică
intestine de coregon
[108v] La fel, ia grăsime de stârc, camfor, sânge de la o găină neagră și creierul de la un vițel, amestecă-le pe toate împreună și pune momeala în ea.
La fel, un șnur cu pene pentru pescuit. La început cârligul din față alb cu galben cu un piept [orig: prüstel] auriu și o pană deschisă. Al doilea maro și galben și un piept auriu și un smoc [orig: wipfel] de pene roșii. Al treilea maro și gri și la început puțin gri; pieptul gri în întregime și o pană gri închisă. Al patrulea roșu aprins și galben și pe el o pană deschisă ce trebuie combinată. Al cincilea cârlig gri și alb, pieptul în întregime gri cu o pană gri deschis pe el. La fel, lostrița roșie ia intestine folosite ca momeală. La fel, viermii de rădașcă sunt o momeală bună în toamnă sau greierii de apă, viermii de lemn [sau] viermii gri sau deschiși de sub o piatră. La fel, de la Sf. Iacob până în Postul Mare picioarele de broască sunt cea mai bună momeală pentru clean, broaștele de copac pentru păstrăv arctic, lostriță și clean; zglovoacă în iarnă. În martie greieri de câmp pentru clean. Gândăcei fauri [Elateridae] sau scarabei pentru clean în iunie. La fel, fă o momeală din râme astfel: ia-le și pune-le în terebentină [?] și ele se vor umple cu aceasta. Apoi pune-le pe un mușchi umed și se vor târî prin el. După aceasta pune-le în puțin nisip necernut așa încât devin curate și clare etc.
La fel, ia un uger de vacă sau carne de capră de la gât și taie o bucată cât poți de mare și subțire cât degetul mic și ține-o sub talpă timp de 15 zile – dar vezi ca ciorapul să fie curat – așa încât să prindă miros de om. Apoi taie din ea pentru momeală sau pune-o în capcana de pești și este o momeală bună pentru toți peștii.
La fel, plămâni, carne de câine și pește putred mirositor într-un mic sac este o momeală bună în capcana de raci.
[109r] La fel, mreana merge bine în ambele luni de mai [nt: mai și iunie]; momeala pentru ele sunt turta de semințe de ulei și sânge de om cu miere și coapte în cuptor.
La fel, cea mai bună momeală pentru păstrăv este plevușca sau babușca; iar păstrăvul intră în capcana de pește în apele liniștite vara, [dar] în toamnă și iarnă se duce în locuri cu apă repede. La fel, cea mai bună momeală pentru lipan este viermele de piatră [nt: larvă de tricoptera]; pune-i într-o cutie și lasă-i să se târască pe mușchi acolo. Apoi dă-le miere să mănânce. Lipanului îi place în ape repezi în cele două luni de mai. La fel, cleanul în cele două luni de mai și plevușca și alți pești mici sunt cea mai bună momeală.
La fel, ca să pescuiești cu capcane de pești sau cu cârlig: ia carnea de capră și taie [bucăți] lungi ca pentru grătar și presară pelin negru și rădăcină de urzică și cresteaz-o, și când devine albastră sau neagră, atunci e bună pentru capcana de pești sau în cârlig etc.
La fel, ia rădăcină de neghină și macin-o pudră și adaugă miere și pune momeală roșie în ea. Sau ia măduvă de barză și lasă momeala în ea peste noapte.
La fel, ia tărâțe de grâu și cea mai bună miere, apă de orz, sânge de capră și valeriană și fă bile și așează-le în capcana de pești sau în plase etc. Sau ia sânge de capră, făină de orz și ficat de vacă și amestecă-le pe toate într-o bilă și așeaz-o în capcana de pești. Sau ia sânge de capră [uscat] și taie-l în bucăți fine și așează-l în capcana de pești.
La fel, ia grâu și gătește-l în miere și prăjește carne împuțită de porc și taie-o fin și fă bile și așează-le într-o capcană de pești. Dar dacă ai porc prăjit, atunci prăjește-l bine și trage-l 1/2 milă prin apă spre capcanele unde sunt așezate bilele.
La fel, pentru păstrăv ia icre de păstrăv și folosește-le ca momeală în cârlig sau ia icre și gătește-le cu zahar și folosește-le ca momeală.
La fel, ia grăsime de stârc, camfor, sânge de la un pui negru și creierul de la o vacă, amestecă-le și pune ca momeală de pescuit.
[109v] La fel, ia plămâni de vulpe ținuți 3 zile în urină și taie-i în bucăți mici și pune-le într-o frigare și coace-le cu miere deasupra unui foc și așează-le într-o capcană de raci sau de pești. Sau ia un picior de vultur și așează-l în capcana de pești.
La fel, așează popilnic [Asarum europaeum] sau valeriană în capcana de pești.
La fel, ia sânge de om, var ars și miere, amestecă-le împreună și fă bile. Leagă într-o pânză și așeaz-o în capcana de pești. Sau ia malț măcinat cu sânge de om și fă bile, în același fel.
La fel, ia mușchi uscat și popilnic și macină-le pudră. Pune niște miere și amestecă totul bine. Și când vrei să pescuiești, bagă cârligul cu momeală în aceasta.
La fel, unde apa are fund negru, acolo folosește șnur din păr [nt: din coadă de cal] negru; pentru fund gri, păr gri; pentru fund clar deschis, păr alb deschis; pentru un fund verde, păr verde sau păr gri deschis.
La fel, așează piciorul porcului în capcane de pești sau plase etc.
La fel, un șnur cu pene pentru pescuit. La început cârligul din față alb cu galben cu un piept [orig: prüstel] auriu și o pană deschisă. Al doilea maro și galben și un piept auriu și un smoc [orig: wipfel] de pene roșii. Al treilea maro și gri și la început puțin gri; pieptul gri în întregime și o pană gri închisă. Al patrulea roșu aprins și galben și pe el o pană deschisă ce trebuie combinată. Al cincilea cârlig gri și alb, pieptul în întregime gri cu o pană gri deschis pe el. La fel, lostrița roșie ia intestine folosite ca momeală. La fel, viermii de rădașcă sunt o momeală bună în toamnă sau greierii de apă, viermii de lemn [sau] viermii gri sau deschiși de sub o piatră. La fel, de la Sf. Iacob până în Postul Mare picioarele de broască sunt cea mai bună momeală pentru clean, broaștele de copac pentru păstrăv arctic, lostriță și clean; zglovoacă în iarnă. În martie greieri de câmp pentru clean. Gândăcei fauri [Elateridae] sau scarabei pentru clean în iunie. La fel, fă o momeală din râme astfel: ia-le și pune-le în terebentină [?] și ele se vor umple cu aceasta. Apoi pune-le pe un mușchi umed și se vor târî prin el. După aceasta pune-le în puțin nisip necernut așa încât devin curate și clare etc.
La fel, ia un uger de vacă sau carne de capră de la gât și taie o bucată cât poți de mare și subțire cât degetul mic și ține-o sub talpă timp de 15 zile – dar vezi ca ciorapul să fie curat – așa încât să prindă miros de om. Apoi taie din ea pentru momeală sau pune-o în capcana de pești și este o momeală bună pentru toți peștii.
La fel, plămâni, carne de câine și pește putred mirositor într-un mic sac este o momeală bună în capcana de raci.
[109r] La fel, mreana merge bine în ambele luni de mai [nt: mai și iunie]; momeala pentru ele sunt turta de semințe de ulei și sânge de om cu miere și coapte în cuptor.
La fel, cea mai bună momeală pentru păstrăv este plevușca sau babușca; iar păstrăvul intră în capcana de pește în apele liniștite vara, [dar] în toamnă și iarnă se duce în locuri cu apă repede. La fel, cea mai bună momeală pentru lipan este viermele de piatră [nt: larvă de tricoptera]; pune-i într-o cutie și lasă-i să se târască pe mușchi acolo. Apoi dă-le miere să mănânce. Lipanului îi place în ape repezi în cele două luni de mai. La fel, cleanul în cele două luni de mai și plevușca și alți pești mici sunt cea mai bună momeală.
La fel, ca să pescuiești cu capcane de pești sau cu cârlig: ia carnea de capră și taie [bucăți] lungi ca pentru grătar și presară pelin negru și rădăcină de urzică și cresteaz-o, și când devine albastră sau neagră, atunci e bună pentru capcana de pești sau în cârlig etc.
La fel, ia rădăcină de neghină și macin-o pudră și adaugă miere și pune momeală roșie în ea. Sau ia măduvă de barză și lasă momeala în ea peste noapte.
La fel, ia tărâțe de grâu și cea mai bună miere, apă de orz, sânge de capră și valeriană și fă bile și așează-le în capcana de pești sau în plase etc. Sau ia sânge de capră, făină de orz și ficat de vacă și amestecă-le pe toate într-o bilă și așeaz-o în capcana de pești. Sau ia sânge de capră [uscat] și taie-l în bucăți fine și așează-l în capcana de pești.
La fel, ia grâu și gătește-l în miere și prăjește carne împuțită de porc și taie-o fin și fă bile și așează-le într-o capcană de pești. Dar dacă ai porc prăjit, atunci prăjește-l bine și trage-l 1/2 milă prin apă spre capcanele unde sunt așezate bilele.
La fel, pentru păstrăv ia icre de păstrăv și folosește-le ca momeală în cârlig sau ia icre și gătește-le cu zahar și folosește-le ca momeală.
La fel, ia grăsime de stârc, camfor, sânge de la un pui negru și creierul de la o vacă, amestecă-le și pune ca momeală de pescuit.
[109v] La fel, ia plămâni de vulpe ținuți 3 zile în urină și taie-i în bucăți mici și pune-le într-o frigare și coace-le cu miere deasupra unui foc și așează-le într-o capcană de raci sau de pești. Sau ia un picior de vultur și așează-l în capcana de pești.
La fel, așează popilnic [Asarum europaeum] sau valeriană în capcana de pești.
La fel, ia sânge de om, var ars și miere, amestecă-le împreună și fă bile. Leagă într-o pânză și așeaz-o în capcana de pești. Sau ia malț măcinat cu sânge de om și fă bile, în același fel.
La fel, ia mușchi uscat și popilnic și macină-le pudră. Pune niște miere și amestecă totul bine. Și când vrei să pescuiești, bagă cârligul cu momeală în aceasta.
La fel, unde apa are fund negru, acolo folosește șnur din păr [nt: din coadă de cal] negru; pentru fund gri, păr gri; pentru fund clar deschis, păr alb deschis; pentru un fund verde, păr verde sau păr gri deschis.
La fel, așează piciorul porcului în capcane de pești sau plase etc.