PESCUIT LA MUSCĂ

Spuneți-ne câteva cuvinte despre acțiunile de populare ale AJVPS Mureș.

Adrian Mihuț: Noi facem anual populări, acestea se încadrează în programul nostru anual. Până acum am băgat pești pașnici, dar de anul trecut s-au demarat și populările cu puiet de știucă. Practic suntem la a doua populare cu puiet de știucă pe râul Mureș, iar pe pâraiele de munte care sunt gestionate de asociația noastră am început populările cu păstrăv indigen.

De anul trecut, din aprilie, s-a schimbat atitudinea în cadrul asociației noastre, în sensul că au venit membri noi și dornici de treabă. Eu am fost ales vicepreședinte cu probleme de pescuit și am reușit să mișcăm câte ceva și să implicăm mai mulți membri. În mod clar avem și o grămadă de cârcotași și de Gică-Contra, ca peste tot: că de ce ați băgat pești atât de mici, că de ce ați băgat acolo și nu dincolo, că sigur nu vor rezista, că ați zis ca ați băgat atâta puiet și de fapt ați furat banii... Acestea sunt chestii inevitabile. Însă am parte de o echipă inimoasă și ne-am hotărât să nu mai punem la suflet ce zice unul sau altul și să facem ceva ca să se vadă în viitor. Desigur, este loc de mai bine și sper să reușim să mobilizăm cât mai mulți membri. Noi suntem una dintre cele mai mari asociații din țară, anul trecut am avut 8250 de membri... Dacă am reuși să mobilizăm 1%, ar fi aproape 100 de oameni.

Care sunt problemele pe apele gestionate de asociația dvs?

Adrian Mihuț: În ceea ce privește apele de munte, mai multe ar putea să vă spună colegii care pescuiesc la muscă, eu personal sunt pescar de staționar. Din ce știu, este loc de mai bine. Dintr-un anumit punct de vedere suntem și norocoși și ghinioniști - ghinioniști nu în sensul rău sau peiorativ: mai avem lostrițe. Chiar anul trecut pe vremea aceasta, la început de mai, am fost pe munte și am avut norocul să văd cum se împerechează lostrița, am văzut 4 lostrițe la bătaie. Problema este că localnicii nu conștientizează importanța acestei specii. Noi ne-am dus acolo și am încercat să protejăm lostrițele, dar, vedeți, până la urmă de localnici le protejăm, nu de alți prădători. Practic, de păzit se pot păzi doar cu vorba, pentru că de controlat... Tot inspectorul ANPA și jandarmii trebuie să vină ca să controleze și să aplice sancțiuni. Paznicul se duce, vede, constată, iar dacă e ceva în neregulă sună, dar până vine grupa de jandarmi de la Reghin, de la 30 de km, nu mai e nimeni. S-a făcut și un dosar penal anul trecut, până la urmă a rămas în coadă de pește, nu știu dacă s-a finalizat într-un fel. Pe de altă parte nici legislația nu sancționează drastic braconajul la lostriță. Am discutat și cu cei de la Aqua Crisius, colegii de la muscă, am vorbit și cu profesorul Crăciun de la Aquaterra tot pe această temă.

În ceea ce privește populările, nu sunt cheltuieli atât de mari, sunt prinse în buget și vor fi și pe viitor. Noi am vrea să facem ceva mai mult, dar aici e vorba de conștientizare, de mentalitatea oamenilor, pe care e greu să o schimbi peste noapte.

Avem însă destule probleme pe apele de șes, cu tot felul de clenciuri cu cei de la Apele Române care sunt un fel de stat în stat. Există o grămadă de balastiere, de stații de sortare care spală pietrișul și deversează direct în Mureș. Apa Mureșului este murdară toată vara, facem sezări peste sesizări. Se vede de pe Google Earth cum vine apa limpede până în dreptul unei localități, apoi este tulbure pe kilometri întregi. Am făcut reclamații, iar ei ne-au răspuns că în localitatea respectivă nu există balastieră.... Acum vor să golească lacul Bezid și nu știm cum am putea să-i facem să înțeleagă că așa ceva nu este în regulă. Am ajuns la nivel de prefect, de subprefect, avem discuții și cu cei de la Ministerul Mediului. Vă dați seama... dintr-un volum de 15 milioane de metri cubi, ei vor să lase în lac doar 300.000 de metri cubi pentru că s-a prăbușit o bucată dintr-o pasarelă. Alții construiesc kilometri de autostradă peste mare și tunele pe sub apă, iar noi nu suntem în stare să reparăm un pilon de picior de pod fără să distrugem un întreg ecosistem.

Din punct de vedere al populărilor, ce-și propune AJVPS Mureș?

Adrian Mihuț: Vrem să continuăm și să creștem ritmul acestora. Acum s-au comandat 36.000 de puieți de păstrăvi indigen și s-au introdus în apele de munte 20.000. La toamnă vrem să schimbăm un pic, vrem să încercăm o populare cu icre embrionate. Avem un coleg pescar, domnul Cotta Galaftion, și dânsul a venit cu propunerea de a încerca din toamnă să pregătim locurile și să introducem aceste icre embrionate în râu. Vom încerca și această variantă.

Pentru apele de șes căutăm puiet de specii indigene, cum ar fi mreană sau clean. Suntem în discuții cu cei de la Nucet care spuneau că ar putea să obțină acest puiet dacă le furnizăm reproducătorii. Noi am vrea ca în zona orașului Târgu Mureș să populăm cu clean și mreană. Porțiunea de râu este deosebită, în sensul că se află între două baraje, iar debitul variază foarte mult. Cunosc bine zona, am copilărit pe malul Mureșului, dar ca în ultimii ani, să se lase de 8-10 ori Mureșul, curgând doar un firicel pe mijloc, eu nu am mai văzut. Cei de la Ape zic că-l lasă jos pentru a spăla depunerile de nămol, însă dacă ei ar controla balastierele, ar urmări ca acestea să aibă iazuri de decantare funcționale, nu s-ar afecta atât de mult populația piscicolă.

Acum, din punctul de vedere al numărului de membri, nu știu dacă o să mai reușim să păstrăm acest trend crescător, pentru că mulți veneau pentru Bezid. Dacă lacul nu o să mai fie anul acesta, e posibil ca numărul de membri să scadă. În plus, de la începutul anului sunt o mulțime de zvonuri în legătură cu permisul de pescuit, lumea ne întreabă de ce să mai plătească taxă dacă permisul este gratuit. Dar, în schimb, asociația trebuie să plătească 25% din încasări către ANPA, conform noului contract. S-a modificat legislația și au apărut probleme noi.

***

Cum a decurs acțiunea de populare?

Dan Ceoarec: A fost realizată de o echipă formată din voluntari din cadrul AJVPS Mureș. De la Păstrăvăria Lăpușna s-a ridicat un număr de 20.000 de puieți de păstrăv, 15.000 au fost introduși pe afluenții pârâului Bistra, iar 5.000 pe afluenții pârâului Gălăoaia. Persoanele prezente au fost Ilea Marian, Borda Călin, Cocean Vasile, Zoltan Kovacs, Sabău Dumitru și am avut sprijinul domnului Cotta Galaftion, beneficiind de experiența sa în acest domeniu. Asociația a comandat 36.000 de păstrăvi, am primit acum, în prima tranșă, 20.000 și urmează să mai primim 16.000 de păstrăvi în perioada imediat următoare pentru pârâul Răstolița.

Cred că este prima acțiune de populare cu păstrăvi din ultimii 20 de ani efectuată aici. Există în prezent populații de pești pe aceste ape, însă constatăm de la an la an că media capturilor este din ce în ce mai mică.

Ce probleme întâlniți pe râurile de munte?

Dan Ceoarec: Probleme deosebite avem cu lostrița, pentru că pe două dintre pâraiele din zonă urcă lostrițele la reprodus. Avem probleme foarte mari cu braconajul și, din păcate, nu prea găsim soluții viabile pentru o protecție eficientă a acestor ape. Anul trecut s-a făcut de pază cu rândul, fiecare cum ieșea de la serviciu mai trecea pe acolo, mai rugam câte un prieten sau un vecin din zonă să mai stea pe apă. Anul acesta nu știu cum vom reuși.

Există și exploatări de masă lemnoasă în zonă care ne dau de furcă, avem probleme pe pârâul Bistra. În timpul săptămânii apa e tulbure, acolo se trag multe lemne direct prin apă. Am făcut și sesizări, dar nu am primit nici un răspuns.

Cum a fost primită această inițiativă de populare?

Dan Ceoarec: A fost bine primită. Acolo nu s-a populat de ani de zile, acum sperăm să continuăm acest program, să punem măcar 20.000 de puieți în fiecare an. De la toamnă vrem să încercăm și o populare cu icre embrionate, o să mergem pe o variantă combinată, cu cel puțin 10.000 de icre și 15.000 de puieți. Peste 2 săptămâni vom merge să verificăm locurile în care a fost introdus puietul, să vedem cum s-a adaptat. Apele sunt bune, eu cred că am nimerit un moment favorabil pentru această populare, apele erau scăzute și limpezi când am pus peștii, nu au crescut în ultima vreme, ceea ce a oferit condiții puietului ca să se adapteze.

Ce alte inițiative aveți în vedere?

Dan Ceoarec: Am făcut populări cu puieți de știucă, acum cu păstrăvi și urmează să facem o populare cu șalău pe cursul râului Mureș. Am avut în plan și 8.000 de puieți de șalău pentru lacul de acumulare Bezid, dar, din cauza unei pasarele, s-a anulat totul. Acolo intenționam să facem și populări cu știucă și crap, dar anul acesta nu se poate.

Dacă e ceva ce doreați să-mi spuneți și nu v-am întrebat...

Dan Ceoarec: Aș vrea să reiau apelul către toți pescarii din zonă să ne comunice în timp util orice infracțiune pe care o sesizează atunci când pescuiesc sau sunt în preajma apelor: braconaj, poluare, taf-uri prin apă, reținerea peștilor în zonele de catch&release sau reținerea unui număr mai mare de 2 indigeni sau 3 curcubei pe zi. O pot face sunând la numărul AJVPS Mureș 0265267621 sau pe email la sesizari.pescari@gmail.com sau ajvpsmures@yahoo.com. Este nevoie de implicarea tuturor pentru a reuși să păstrăm apele în cea mai bună stare.

***

Cum s-a văzut de pe teren acțiunea de populare?

Călin Borda: Acțiunea de populare a fost planificată de anul trecut, din păcate s-a făcut destul de greu, există o anumită inerție la nivel de organizație. E un început, sper ca acest gen de acțiune pe apele de munte să continue.

Au fost populate Bistra și Gălăoaia, pe afluenții unde am crezut noi de cuviință și am văzut că nu este păstrăv de dimensiuni mai mari care să atace puietul. Am amenajat câteva locuri, din punctul meu de vedere nu chiar câte trebuia, se puteau amenaja și mai multe. A fost un pic de repezeală, dar nu din cauza noastră. Sperăm ca puietul să aibă șanse de supraviețuire cât mai mari. Vom încerca să continuăm proiectul și în anii următori. Într-o lună, două o să evaluăm rezultatele acestei acțiuni de populare și vom ști ce trebuie făcut în viitor.

Starea apelor de munte de aici e OK, calitatea apei pare bună, de curățenie nu ne putem plânge pentru că nu avem pe cursurile de apă prea mulți poluatori. Pe Bistra sunt vreo 7 km unde avem cabane, dar nu pot să zic că sunt gunoaie. Din păcate, pe Bistra, Gălăoaia și Răstolița sunt puțini pești, pentru că se pescuiește destul de mult și se reține și ce nu trebuie reținut.

Ceea ce lipsește pe apele de munte sunt controalele, iar legislația e foarte prost făcută. Nu au voie să aplice sancțiuni decât inspectorul ANPA, Jandarmeria sau Poliția, ceea ce este o aberație pentru că din moment ce tu, asociație, gestionezi o apă, trebuie ca oamenii tăi să poată aplica sancțiuni și să efectueze controale. Pe de altă parte, și asociația ar trebui să-i sâcâie pe cei de la ANPA și de la Jandarmerie pentru ca la câteva zile să se efectueze controale pe ape.

În afara lipsei controalelor, a braconajului și a exploatărilor forestiere, avem aici și barajul de la Răstolița a cărui construcție a început pe vremea lui Ceaușescu. Eu sper să nu se găsească bani și să nu se finalizeze niciodată, pentru că atunci foarte multe pâraie vor fi captate, secându-le practic pe kilometri întregi.

Cum vedeți continuarea acestor acțiuni?

Călin Borda: Eu m-am implicat în acțiunea de populare ca simplu pescar, suntem câțiva colegi care vrem să facem ceva, însă sunt destul de puțini membri din asociație dornici să se implice. Anul trecut am avut 8500 de membri cotizanți, dar, din păcate, majoritatea membrilor care plătesc această taxă o plătesc ca pe un fel de bir, ca să poată să pescuiască pe o apă și să ducă acasă cât mai mult pește. Aceasta este mentalitatea pescarului, cel puțin a 95% din cei pe care-i cunosc eu. Săptămâna trecută am avut o ședință cu problemele de pescuit la sediul AJVPS Mureș, iar acolo au fost prezente în jur de 15-20 de persoane... Suntem puțini cei care vrem să mai facem ceva, să ne implicăm.

Dacă ați prinde peștișorul de aur, iar acesta v-ar îndeplini trei dorințe legate de pescuit...

Călin Borda: În primul rând, să se schimbe mentalitatea pescarilor din România, să inverseze această proporție de 95% în favoarea celor care se implică și care înțeleg că pescuitul nu înseamnă să duci acasă cât mai mult pește. În al doilea rând, să avem ape cu mai mult pește, dar aceasta este o consecință a primei dorințe. Și, în al treilea rând, să putem să pescuim cât mai multă vreme, să ne țină picioarele.