Vopsirea cu pigmenți vegetali - galben
Vopsirea cu pigmenți vegetali aproape că nu mai există ca formă de artă tradițională. Declinul s-a declanșat în 1859, când un chimist englez obținea colorant mov din cărbune, descoperire preluată și diversificată de germani, ceea ce a condus ulterior la apariția unei științe a chimiei coloranților sintetici. Iar când știința a început să domine acestă zonă, tradiția, meșteșugul și arta au încetat să mai existe.
Cei care leagă imitații își îndreaptă de multe ori atenția către acest domeniu, sătui de monotonia materialelor vopsite cu pigmenți sintetici. Astfel, căutând o anumită nuanță similară cu cea a insectei observate, ori cu cea a muștei secrete descrise în paginile unei vechi lucrări, se reface drumul invers de câteva sute de ani, experimentând pe baza unor texte parțiale și informații disparate. Profunzimea culorilor, varietatea nuanțelor obținute și strălucirea materialelor vopsite cu plante ne uimesc de fiecare dată; fotografiile reușesc cu dificultate să redea bogăția cromatică.
Am vopsit în galben fire de lână și pene de rață folosind cinci plante tradiționale în acest domeniu, urmând ca ulterior să încerc obținerea altor nuanțe prin folosirea unor mordanți specifici. Galbenul este ușor de obținut, folosit des în legarea multor imitații, în plus se apropie și sezonul muștelor de mai.
Plantele folosite pot fi cumpărate (de pe internet, de la fondul plastic sau chiar plafar) ori, cu excepția celor exotice, le putem recolta și usca pentru a fi păstrate și folosite pe durata întregului an.
Cei care leagă imitații își îndreaptă de multe ori atenția către acest domeniu, sătui de monotonia materialelor vopsite cu pigmenți sintetici. Astfel, căutând o anumită nuanță similară cu cea a insectei observate, ori cu cea a muștei secrete descrise în paginile unei vechi lucrări, se reface drumul invers de câteva sute de ani, experimentând pe baza unor texte parțiale și informații disparate. Profunzimea culorilor, varietatea nuanțelor obținute și strălucirea materialelor vopsite cu plante ne uimesc de fiecare dată; fotografiile reușesc cu dificultate să redea bogăția cromatică.
Am vopsit în galben fire de lână și pene de rață folosind cinci plante tradiționale în acest domeniu, urmând ca ulterior să încerc obținerea altor nuanțe prin folosirea unor mordanți specifici. Galbenul este ușor de obținut, folosit des în legarea multor imitații, în plus se apropie și sezonul muștelor de mai.
Plantele folosite pot fi cumpărate (de pe internet, de la fondul plastic sau chiar plafar) ori, cu excepția celor exotice, le putem recolta și usca pentru a fi păstrate și folosite pe durata întregului an.
Pregătirea materialelor, baia de fixare și baia de vopsire
Baia de vopsire
Planta (mărunțită într-un mojar, dacă este cazul) este fiartă timp de o oră și jumătate în apă distilată folosind o oală cu fund dublu - la bain marie, pentru ca temperatura să nu depășească 100°C - după care se lasă la răcit până a doua zi. Fiertura se strecoară printr-o sită fină, apoi se încălzește până la punctul de fierbere. Aceasta este baia de vopsire în care se introduc materialele care în prealabil au fost degresate și ținute în baia de mordare.
Pregătirea materialelor pentru vopsit
Materialele sunt bine spălate și degresate cu lichid de vase. Ulterior, sunt introduse în baia de fixare, în acest caz folosindu-se ca mordant apă distilată și alaun de potasiu - o lingură de alaun la 500 ml de apă. Recipientul se încălzește până la o temperatură apropiată de punctul de fierbere, timp de 45 de minute - evităm ca materialele să fie fierte pentru că după uscare devin rigide și se rup ușor. Materialele se scot din baia de fixare, se clătesc ușor cu apă distilată și se introduc în baia de vopsire.
Timpul de vopsire poate fi cuprins între 10 minute și 2 ore, în funcție de nuanța pe care dorim să o obținem, de concentrația lichidului din baia de vopsire și de particularitățile materialelor. Desigur, culoarea finală depinde în mare măsură și de culoarea naturală a materialelor.
Materialele sunt scoase, spălate cu apă și lichid de vase, bine limpezite și lăsate la uscat.
Planta (mărunțită într-un mojar, dacă este cazul) este fiartă timp de o oră și jumătate în apă distilată folosind o oală cu fund dublu - la bain marie, pentru ca temperatura să nu depășească 100°C - după care se lasă la răcit până a doua zi. Fiertura se strecoară printr-o sită fină, apoi se încălzește până la punctul de fierbere. Aceasta este baia de vopsire în care se introduc materialele care în prealabil au fost degresate și ținute în baia de mordare.
Pregătirea materialelor pentru vopsit
Materialele sunt bine spălate și degresate cu lichid de vase. Ulterior, sunt introduse în baia de fixare, în acest caz folosindu-se ca mordant apă distilată și alaun de potasiu - o lingură de alaun la 500 ml de apă. Recipientul se încălzește până la o temperatură apropiată de punctul de fierbere, timp de 45 de minute - evităm ca materialele să fie fierte pentru că după uscare devin rigide și se rup ușor. Materialele se scot din baia de fixare, se clătesc ușor cu apă distilată și se introduc în baia de vopsire.
Timpul de vopsire poate fi cuprins între 10 minute și 2 ore, în funcție de nuanța pe care dorim să o obținem, de concentrația lichidului din baia de vopsire și de particularitățile materialelor. Desigur, culoarea finală depinde în mare măsură și de culoarea naturală a materialelor.
Materialele sunt scoase, spălate cu apă și lichid de vase, bine limpezite și lăsate la uscat.
I. Reseda luteola - rechie (flori și partea superioară a tulpinei pe care cresc florile)
OBS:
- prima mostră de la stânga la dreapta este lână necolorată sau pană necolorată
- obținem diverse nuanțe de galben ce nu virează spre roșu sau verde; sunt similare cu nuanța obținută prin folosirea acidului picric (substanță cu regim special, interzisă astăzi comercializării), atât de des menționată în lucrările din secolul trecut.
- penele sunt saturate rapid de pigment; trebuie acordată o atenție specială duratei de vopsire a penelor, dacă dorim să obținem diferite tonuri de galben.
- prima mostră de la stânga la dreapta este lână necolorată sau pană necolorată
- obținem diverse nuanțe de galben ce nu virează spre roșu sau verde; sunt similare cu nuanța obținută prin folosirea acidului picric (substanță cu regim special, interzisă astăzi comercializării), atât de des menționată în lucrările din secolul trecut.
- penele sunt saturate rapid de pigment; trebuie acordată o atenție specială duratei de vopsire a penelor, dacă dorim să obținem diferite tonuri de galben.
II. Frangulae cortex - coajă de crușân (Rhamnus frangula)
OBS:
- prima mostră de la stânga la dreapta este lână necolorată sau pană necolorată
- colorant foarte puternic, plajă largă de nuanțe.
- comparativ cu Reseda luteola penele se colorează într-un timp mai îndelungat în diferite tonuri de galben cald, ce virează spre roșcat.
- prima mostră de la stânga la dreapta este lână necolorată sau pană necolorată
- colorant foarte puternic, plajă largă de nuanțe.
- comparativ cu Reseda luteola penele se colorează într-un timp mai îndelungat în diferite tonuri de galben cald, ce virează spre roșcat.
III. Rhamnus cathartica - verigar, doar fructele recoltate verzi
OBS:
- prima mostră de la stânga la dreapta este lână necolorată sau pană necolorată
- nuanțele de galben deschis sunt ușor mai reci decât în cazul Reseda luteola
- penele se colorează într-un galben cald, culoare strălucitoare, fără a vira spre verde sau roșcat
- dacă în baia de vopsire adăugăm oțet de mere (100 ml de oțet la 300 ml de soluție), obținem tonuri de galben măsliniu
- prima mostră de la stânga la dreapta este lână necolorată sau pană necolorată
- nuanțele de galben deschis sunt ușor mai reci decât în cazul Reseda luteola
- penele se colorează într-un galben cald, culoare strălucitoare, fără a vira spre verde sau roșcat
- dacă în baia de vopsire adăugăm oțet de mere (100 ml de oțet la 300 ml de soluție), obținem tonuri de galben măsliniu
IV. Maclura tinctoria - lemn galben (arbore exotic)
OBS:
- prima mostră de la stânga la dreapta este lână necolorată
- tonuri similare ca în cazul Rhamnus cathartica, foarte puțin mai reci
- prima mostră de la stânga la dreapta este lână necolorată
- tonuri similare ca în cazul Rhamnus cathartica, foarte puțin mai reci
V. Equisetum arvense - coada calului
OBS:
- prima mostră de la stânga la dreapta este lână necolorată
- tonuri de galben-cafeniu cu nuanțe verzui
- prima mostră de la stânga la dreapta este lână necolorată
- tonuri de galben-cafeniu cu nuanțe verzui