somes pescuit la musca

Pescuit pe Someșul Cald


Bazinele Someșului Cald și Someșului Rece sunt unele dintre cele mai frumoase zone ale Munților Apuseni. Alături de cele două râuri principale, afluenții mai mari, precum Răcătău sau Beliș, zecile de pârâuri cu apă cristalină și lacurile de toate mărimile constituie un loc special pentru foarte mulți pescari, dovadă fiind și numeroasele competiții de pescuit ce au loc aici.

Scurt istoric


În cartea sa intitulată „Străbătând văile carpatine”, Paul Decei face o foarte bună prezentare geografică și halieutică a acestui bazin hidrografic. Între anii '60 și '70, bazinele celor două Someșuri au făcut obiectul unor vaste lucrări de amenajare hidroenergetică. Acestea, pe lângă construcția drumurilor, exploatări forestiere, poluare și braconaj, au afectat populația de pești indigeni. După terminarea lucrărilor și apariția lacurilor de acumulare, bazinele hidrografice au fost repopulate cu specii variate, lărgindu-se astfel diversitatea faunei piscicole.

În anii '70, unele lacuri și râuri au fost populate cu puieți de păstrăv indigen, fântânel, lipan, coregon și chiar lostriță. În apele situate în zona de aval a salmonidelor, precum lacul Gilău, ciprinidele sunt foarte bine reprezentate prin scobar, clean, mreană și moioagă.
pescuit la musca
Din cauza lucrărilor hidroenergetice efectuate, a braconajului și a exploatării lemnului, numărul lipanilor s-a diminuat. În perioada 1975-1976 au fost reintroduși puieți de lipan de la păstrăvăriile din Maramureș. Amândouă Someșurile, de la confluența lor în amonte se situează în zona lipanului, care în Someșul Cald urcă până în chei, iar pe Someșul Rece până aproape de confluența Răcătăului. În sus de aceste puncte se întinde, până la izvoare, zona păstrăvului.

Păstrăvul fântânel a fost introdus în Someșul Rece încă de dinainte de primul război mondial. Inițial, prezența lui a fost semnalată în pâraiele Dumitreasa, Irișoara și Negruța, dar s-a restrâns treptat doar la apele Negruței.

În anul 1962 Someșul Cald a fost populat cu puieți de lostriță, în 1967 fiind prins la Gilău un exemplar de 5,7kg, cu o lungime de 85 de cm.

Acestea sunt câteva datele din secolul trecut ce trec în revistă modificările survenite pe cele două Someșuri. Deși acțiunile de repopulare din ultima vreme sunt foarte rare, în lacurile și râurile din zonă există numeroși pești, din când în când sunt întâlnite exemplare deosebite, iar numărul mare de puieți ne poate face chiar optimiști. Lacurile de acumulare sunt adânci, unele nu au fost golite niciodată. Există zvonuri despre lostrițe, iar coregon chiar se prinde. Lipan de 32 de cm a fost prins pe Someșul Cald ultima dată la Concursul Păstrăvul de Aur din 15-17 iunie 2012!


pescuit la musca

O vancanță, două vacanțe... mai multe vacanțe



Bogăția naturii din această zonă a Munților Apuseni ne oferă posibilitatea să petrecem vacanțe multe și variate. Multe pentru că zona este vastă și la fiecare vizită ne oferă ceva nou, iar variate pentru că putem să planificăm de la excursii exclusiv focalizate pe pescuitul la muscă, până la excursii în care pescuitul este o activitate secundară.

În afară de o lansetă de clasă ușoară pentru râuri și una de clasă medie pentru lacuri, este recomandat să plecăm la noi cu imitații diverse: nimfe ude, uscate și streamer-uri. Condițiile de pe râuri se pot schimba repede și la fel și apetitul peștilor. Pe de altă parte, lacurile prezintă numeroase oportunități. Diversitatea apelor, de la salmonide la ciprinide (cleanul este bine reprezentat), ne oferă posibilitatea ca la aceeași imitație să prindem pești din specii diverse.
pescuit la musca
În zonă sunt numeroase pensiuni și case de vacanță însă prima recomandare de unde se poate începe explorarea zonei este Satul de vacanță Ic Ponor-Padiș (http://www.apusenipadis.ro). Acesta este locul de tabără devenit tradițional pentru pescarii la muscă ce participă la competițiile naționale. Situat la câțiva metri de râu, complexul turistic oferă un acces facil la traseul superior al Someșului Cald, de la începutul lacului Beliș și până la izvoare, fond piscicol de 47 de km.

În Satul de vacanță Ic Ponor-Padiș se poate opta între cazare la motel, vilă, căsuțe sau chiar în cortul propriu, iar toate acestea la prețuri mici în condiții excelente. Pentru a pescui este necesar să aveți permisul ANPA vizat și să plătiți taxa către Regia Națională a Pădurilor, ce poate fi achitată la sediul Direcției Silvice din Cluj-Napoca (http://www.silvacluj.ro) sau la subunitățile acesteia.

Dar cel mai important lucru este să practicați Catch&Release, pentru ca fragilul ecosistem halieutic să se poată dezvolta și să treacă peste diferitele presiuni exercitate asupra sa. Cine vrea să mănânce pește poate să viziteze păstrăvăria de la Gilău;)