pescuit la musca presiunea atmosferica

Peștii sub presiune


when the wind is in the north, no fisher should go forth; when the wind is in the east, that’s the wind the fish like least; when the wind is in the south, blows the fly into the fishes mouth and when the wind is in the west, that’s the wind the fish like best” - proverb din Marea Britanie


Când vine vorba despre pescuit, cea mai mare parte dintre pescari consideră starea vremii numai din punctul de vedere al propriului lor confort. Se pare că vremea proastă, care ne face să ne simțim inconfortabil la marginea apei, are același efect și asupra peștilor, care nu sunt dispuși să colaboreze cu pescarii în aceste condiții meteorologice. Dacă afară plouă nu cred că cineva se grăbește să ajungă la locul de pescuit, în speranța unor capturi semnificative (ceea ce se întâmplă foarte rar în asemenea condiții - vorbind atât statistic cât și din experiența personală). Dar dacă suntem la locul de pescuit și începe să plouă se întâmplă adesea să rămânem în continuare tocmai datorită activității crescânde a peștilor.

De fapt, influența condițiilor meteorologice asupra activității peștilor se reduce la influența variației presiunii atmosferice. Un front atmosferic de presiune ridicată corelează cu un cer senin și aer uscat. Un front atmosferic de presiune scăzută aduce un aer umed, nori și precipitații. Unii dintre pescari au pe barometru, așezate deasupra indicațiilor populare „vreme bună”, „vreme schimbăroare” sau „ploaie”, etichete precum ”mergi la pescuit”, ”încearcă” sau ”stai acasă”. Influența presiunii atmosferice asupra șanselor de pescuit este cunoscută de multă vreme de către practicanții sportului, iar zicale precum cea de la începutul articolului le întâlnim pe toate meridianele și în toate culturile.

Dacă însă căutăm pe internet sau în literatura de specialitate un răspuns privitor la influența presiunii atmosferice asupra activității peștilor, răspunsurile sunt variate... de la „nici o influență” pâna la „presiunea atmosferică e factorul principal în determinarea activității peștilor” cu variații intermediare de răspuns „peștii simt/nu simt variația presiunii atmosferice și sunt/nu sunt influențați de aceasta”.

Din punctul de vedere al fizicii analiza variației presiunii atmosferice este neglijabilă pentru pești. Un val mai mare dintr-un lac variază presiunea resimțită de un pește tot la la fel de mult ca variația presiunii atmosferice de la furtună la vreme însorită. Apa este de 800 de ori mai densă decât aerul, iar un pește aflat la 10m resimte o presiune de 2 atmosfere, dublu decât la suprafața apei. Din punctul de vedere al biologiei, analiza se complică... peștii posedă diferite organe specializate prin care pot detecta cele mai mici variații de presiune, măsurabile cu greu de către colegii fizicieni și este normal ca aceștia să reacționeze. Însă ei ne spun un lucru mult mai interesant: Peștii nu reacționează direct la variația presiunii atmosferice, ci la influența exercitată de aceasta asupra unui întreg sistem din care peștii reprezintă doar o mică parte.

Peștii sunt extrem de sensibili la mediul în care trăiesc. Ei posedă un sistem incredibil de sensori prin care pot detecta microvariații ale presiunii aerului sau apei, ceea ce le semnalizează oportunități de hrănire sau le prevestesc schimbarea semnificativă a vremii...” consideră. Hugill, biolog ce a studiat aceste fenomene de 33 de ani. Variația presiunii determină o variație a comportamentelor animalelor din întregul lanț trofic subacvatic. O mică scădere a presiunii face ca sedimentele și alte microorganisme să se ridice de la fund și să intre în suspensie. Scoaterea acestora din zona de confort determină o reacție în serie a întrebului sistem subacvatic care sesizează noi oportunități de hrănire. În nici un caz nu se pune problema ca peștii ai căror dimensiuni să conteze din punct de vedere sportiv să fie afectați, în mod direct, de variația presiunii atmosferice (ei posedând vezica înotătoare, organ specializat ce le permite deplasarea la diferite adâncimi și fac fața fără nici o problemă variațiilor de presiune)... însă aceștia simt orice variaței a presiunii atmosferice și o interpretează în termeni de noi posibilități de hrănire.

De exemplu, o mică scădere sau creștere a presiunii duce la creșterea activității peștilor determinată de destabilizarea micilor organisme subacvatice. Acest fapt determină o reacție în întregul lanț trofic. Dar odată ce vremea s-a schimbat și frontul atmosferic s-a stabilizat, reacțiile sunt diferite...; un front atmosferic rece, de presiune scăzută, cu vânturi puternice, determină primăvara o răcire a apei și implicit scădere a activității peștilor... vara, însă, poate determina creșterea activității datorită creșterii concentrației de oxigen din apă, a intensității luminii sau a clarității apei... Însă o perioadă cu vreme stabilă pemite peștilor să-și găsească o zonă de confort - un echilibru între temperatura apei, oxigen, lumină și alți factori - ceea ce asigură un nivel stabil al mușcăturilor

De asemenea, trebuie să consideră influența vremii asupra insectelor. O vreme însorită usucă mai repede aripile insectelor care eclozează, dar acestea vor continua să apară la suprafața apei și pe o vreme umedă, care le face mai dificil primul lor zbor. În Irlanda, pescarii așteaptă ploaia care „aduce la suprafață efemeridele”. Tom Saville în cartea sa „Reservoir Trout Fishing” relatează despre una dintre cele mai bune zile de pescuit care a avut loc pe o vreme ploioasă cu puternice rafale de vânt. El consideră că este important ca presiunea atmosferică să fie constantă fără variații bruște. Dacă presiunea variază și apoi se stabilizează la un anumit nivel atunci peștii vor continua să muște.

Frank Sawyer, inventatorul nimfei Pheasant Tail, scrie în „Keeper of the Stream” despre apariția insectelor pe suprafața apei și ridicarea peștilor în zilele ploioase de vară ce urmează după o perioadă de caniculă. Sawyer consideră că acest fenomen apare ca urmare a oxigenării apei de către vânt și ploaie. „În aceste condiții, fluturii eclozează cu miile și se pare că oxigenarea, ca efect al vântului și picăturilor de ploaie, oferă condiții foarte bune pentru nimfele de efemeride de a se transforma în fluturi” Cantitatea de oxigen din apă crește, iar râul devine mai plin de viață. Insectele stau mai multă vreme pe suprafața apei în condițiile unei atmosfere umede, aripile lor nu se usucă la fel de repede ca pe vreme uscată, iar peștii pot să le prindă mai ușor.

Nu trebuie să uităm nici de efectele pe care le are vremea asupra vizibilității. Un cer noros face ca umbra noastră să nu se mai proiecteze pe suprafața apei, iar valurile provocate de vânt ajută la mascarea firului, ale imperfecțiunilor muștelor sau a unor prezentări mai puțin reușite.
Table Caption
Presiunea
Starea vremii
Comportamentul peștilor
Tactici recomandate
Ridicată
775mmHg
1032hPa
Cer senin
Peștii devin mai precauți și caută adăpost
Folosiți muște sub suprafața apei. Încercați locurile ce oferă peștilor adăpost, ape adânci și zone umbrite
Tendință de creștere
Cerul se înseninează și vremea se îmbunătățește
Peștii devin ceva mai activi decât în cazul unei presiuni ridicate
Folosiți muște mai deschise la culoare, aproape de suprafața apei sau chiar la suprafață
Normală și stabilă
762mmHg
1015hPa
Vreme bună, calmă
Comportament normal
Folosiți muștele favorite la suprafața apei sau imediat sub pelicula apei
Tendință ușoară de scădere
Vremea începe să se strice, apar nori pe cer
Cea mai activă perioadă a peștilor, cel mai bun moment pentru pescuit
Utilizați muște un pic mai mari. Un bun moment pentru folosirea nimfelor mari sau un streamer
Presiune scăzută
Cer înnorat, începe să plouă
Peștii mici caută adăpost în ape puțin adânci; peștii mari devin mai agresivi
Streamer sau nimfe mari. Imitații de larve din familia Corydalidae
Valori minime ale presiunii
724mmHg
965hPa
Ploaie și furtună
Peștii devin cu atât mai puțin activi cu cât perioada de presiune scăzută este mai lungă
Folosiți nimfe mici, imprimați-le mișcări scurte și repetate